Exponatul săptămânii la Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Maramureş: Octoih, manuscris din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Ad imageAd image

În Fondul documentar al Muzeului Judeţean de Istorie și Arheologie Maramureş se păstrează un Octoih, manuscris, copiat de Ioan Voiță în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (înainte de anul 1786).

Ioan (Ioniță) Voiță este unul dintre cei mai prolifici copiști moldoveni de manuscrise din nord-vestul României, cu activitate cunoscută îndeosebi în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Conform apelativului utilizat, cel de „Suceveanul”, reiese faptul că s-a născut la Suceava – vechea Cetate de Scaun a Moldovei. În actualul județ Maramureș își face simțită prezența în anul 1766, când a fost dascăl și diac la Cavnic. Ulterior, potrivit însemnărilor marginale păstrate, a copiat, a compactat și a colportat un număr considerabil de cărți bisericești pentru biserici și comunități creștine din Țara Maramureșului. Astfel, între anii 1766 și 1772 îl găsim la Crăcești (azi, Mara), Desești, Călinești, Cornești, Sârbi, Moisei, Hărnicești și Iapa.

Octoihul de față provine din Coroieni, fiind scris anterior anului 1786. Potrivit celor subliniate de istoricul Aurel Socolan, a fost realizat pentru o familie înstărită din localitatea amintită. Manuscrisul are formatul de 16,5×10,5 cm și 113 file nenumerotate (nenumerotarea a fost făcută ulterior). Textul propriu-zis a fost realizat cu cerneală de culoare neagră. Titlurile, subtitlurile, inițialele și însemnările tipiconale au fost scrise cu cerneală de culoare roșie.
Din punct de vedere ornamental, manuscrisul prezintă frontispicii liniare cu elemente decorative, florale şi geometrice. Octoihul prezintă câteva însemnări marginale, scrise în limba română cu caractere chirilice.

Una dintre acestea îi aparține autorului, arătându-se: „streinul și jalnicul moldov(an) Ioan Voiță ostenitoriu aceștii scrisori”. O altă însemnare aparținând, posibil, comanditarului manuscrisului prezintă următoarele date: „În anul 1786 februarie în 24 de zile. Bucatele scumpe, grâu 3 mărieşi 10 potori, mălaiu un zlot, ovăz 20 de groşiţă. Scris-am Îndre Simion Coruieni”.

Referințe bibliografice: Ioan Bârlea, Însemnări din bisericile Maramureşului, Bucureşti, 1909; Florian Dudaş, Manuscrisele româneşti medievale din Crişana, Timişoara, 1986; Aurel Socolan, Circulaţia cărţii româneşti până la 1850 în judeţul Maramureş, Baia Mare, 2005.

dr. Câmpeanu Marius, muzeograf

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu