Durata maxima a timpului de lucru nu poate depasi 48 ore pe saptamana, conform proiectului de modificare a Codului Muncii

Ad imageAd image

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, conform proiectului pentru modificarea si completarea Legii 53/2003 – Codul Muncii.

Proiectul de act normativ prevede ca, prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.

La stabilirea perioadelor de referinta prevazute nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.

De asemenea, proiectul stipuleaza ca angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.

In ceea ce priveste orele suplimentare, proiectul de act normativ mentioneaza ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia. in aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Salariatii de noapte vor beneficia de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

Actul normativ mai prevede ca, daca pe durata unui an calendaristic angajatul a beneficiat de concediu de odihna cu o durata mai mare decat cea la care ar fi avut dreptul in raport cu activitatea prestata in anul respectiv, angajatorul va putea retine din salariul angajatului indemnizatia de concediu aferenta perioadei de depasire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzatoare a duratei concediului de odihna in anul urmator.

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

agerpres

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu