Avem deja prima finalista a Campionatului Mondial de Fotbal. Merituoasa Olanda, creatia exclusivista a pictorului Van Marwijk are biletele pentru finala. O natiune mica, innobilata de o logica perfect contranumerica, reuseste intr-un final sa adevereasca virtutile autonomiei in toate ocupatiile majore ale comunitatii: politica, stiinte, teologie, pictura, filozofie si dupa ani de asteptare, in fotbal.
Tara care l-a dat lumii pe Joahan Cruijff se poate metamorfoza in mai putin de cinci ani de zile in prima putere a fotbalului mondial. Brazilia, a simtit cu durere perfectiunea olandeza, iar Forlan et comp s-au lovit de o stanca. Fotbalul prieteni e plin de surpriza, iar acum ofera un nou fenomen, unul coplesitor, un soc si un joc ilogic si neiertator.
Purtata de fenomenalul pusti din Utrecht pe cele mai inalte culmi ale fotbalului, “portocala mecanica” a redevenit propulsoarea celebrului “totaalvoetbal” (fotbal total). Uruguayenii au sperat pana in minutul 95, insa niciodata cu adevarat. Olanda s-a calificat in finala avand un aspect comercial si istoric. Bert van Marwijk, omul care a pierdut un singur meci pe banca tehnica a olandezilor (si acela amical) este aproape de a indeplini visul unei generatii de exceptie a fotbalului olandez care-i ofera lumii fotbalului pe Robben, Van Bommel, Van der Vaart, Van Persie, Kuyt dar peste toti pe exceptionalul Wesley Sneijder, omul care in aceasta seara a devenit marele favorit la castigarea Balon D’or.
Van Marwijk s-a temut de Tabarez dar nu a aratat asta. Cu “animalul” Khalid Boulahrouz titularizat in banda dreapta, si cu excelentul De Zeeuw la mijloc, Olanda a parut initial surprinzatoare. In fapt nimic nu se schimbase, pentru ca jocul uniform si perfect al portocaliilor isi pastrase efectul. Fara Suarez, Uruguay s-a bazat in exclusivitate pe Diego Forlan, in timp ce Edison Cavani sau Arevalo au parut depasiti de miza meciului.
Absentele lui Fucile sau Lugano au fost speculate la maximum de olandezi care au profitat de exigenta unui astfel de meci. Primul sut periculos al meciului ii apartine lui Dirk Kuyt, care trimite peste poarta lui Muslera o minge respinsa gresit de portarul lui Lazio. Pana in minutul 18, cele doua echipe par sa se studieze, apoi vine momentul asteptat. Giovanni van Bronckhorst, prinde un şut senzaţional, în diagonală, direct în vinclul porţii lui Muslera si deschide scorul si totodata, meciul. Olandezii cedeaza deliberat lupta de la mijlocul terenului in conditiile in care contraatacul lor functioneaza la parametrii exacti.
Nu remarcam insa decat suturile de la distanta ale lui De Zeew si Alvaro Perreira, miza partidei punandu-si evident amprenta asupra jocului celor doua formatii. Cu toate aceastea in minutul 42, Diego Forlan trimite şi el un şut fabulos de la 30 de metri, care il surprinde pe Stekelenburg, portarul lui Ajax nu reuşeşte să respingă mingea peste poartă iar “celestii” egaleaza aproape din nimic. Imediat, acelasi Forlan alimenteaza sperantele fanilor sud americani.Atacantul lui Atletico execută o lovitură liberă de la mare distanţă, dar portarul olandez reţine de această dată fără emoţii.
Olandezii par a incepe greu si partea a doua a meciului. Imediat dupa pauza, Maartin Stekelenburg iese neinspirat în afara careului, iar atacantul uruguayan Edison Cavani se descurcă şi îi pasează lui Maxi Pereira care şutează spre poartă, însă excelentul Giovanii Van Bronckhorst respinge inspirat în corner. Cel mai periculos jucator uruguayan, Diuguito Forlan il ameninta din nou pe goalkeeperul olandez printr-un sut de la distanta, insa Stekelenburg este atent.
Proaspat intrat pe teren, Van der Vaart îl întinde si el pe Muslera, portarul uruguayan reuseste sa respinga, iar Robben reia puţin pe lângă poartă. In minutul 71 apare insa din nou la iveala “pustiul teribil” din Utrecht. Wesley Sneijder marchează din nou pentru olandezi, mijlocaşul lui Inter Milano sutand plasat, de la marginea careului de 16 metri si cu ajutorul unui adversar reuseste cel de-al cincilea gol la Cupa Mondiala.
Peste doar trei minute, Olanda incheie meciul: Kuyt centrează perfect pentru Arjen Robben, care îl învinge pe Muslera cu o perfectă lovitură de cap iar “portocala” e finalista. Uruguayenii par resemnati dar au totusi o ultima trasarire de orgoliu in minutele de prelungire. Maxi Pereira înscrie cu un şut plasat de la marginea careului profitand si de plasamentul prost al portarului olandez. Finalul devine astfel tensionat, insa olandezii se califica in cea de-a treia finală din istorie şi de această dată nu vor mai da piept cu reprezentativa ţării gazdă, cum s-a întâmplat în 1974 şi 1978.
Sneijder et comp isi vor afla maine adversara care va fi tot o reprezentanta a Europei. In timp ce Uruguayul lui Tabarez pleaca acasa dupa un Mondial de exceptie, Olanda devine reprezentanta unui fotbal serios si curat. Mai mult, propune lumii intregi un nume serios in cursa pentru Balonul de Aur.
Sneijder este intre fotbalistii ultimilor cinci ani de zile, un prototip nou: om de initiativa si pasiune pentru orice obiectiv si pentru tara sa, modern prin miscarea de azi si la fel de modern in miscarea care o anuleaza pe cea de azi. Un tip micut, care pare o aripa retinuta, adica un soi de atlet care nu forteaza patrunderi de viteza, ci le creeaza prin driblinguri fatale si plasament perfect. Mai nou golgeter si gladiotor. Lider si fenomen. Ambitios si important. Sneijder are toate sansele sa devina din aceasta seara Sneijd’or, asemeni muschetarilor care reabilitau in trecut arta.