Celebrul Palat Episcopal din Baia Mare, cunoscut mai recent sub denumirea de ”clădirea Tricomar”, a mai pierdut un zid. Recent, o parte a fațadei s-a prăbușit. Probabil, va urma și restul imobilului, starea de degradare a acestuia fiind foarte avansată.
Despre
Clădirea are o istorie bogată și complexă.
Construit între anii 1891–1892, imobilul a fost inițial destinat Școlii Civile de Stat pentru Fete din Baia Mare, cunoscută și sub denumirea de Școala Medie de Fete sau Școala Gimnazială de Fete. Această instituție a fost un simbol al emancipării feminine și al educației în regiune.
În anii 1930, clădirea a fost donată de autoritățile locale Bisericii Greco-Catolice, devenind reședința episcopului greco-catolic de Maramureș. Astfel, Baia Mare a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice, cu jurisdicție asupra actualelor județe Maramureș, Satu Mare și parțial Sălaj. Primul episcop care a locuit aici a fost Dr. Alexandru Rusu, între anii 1931–1948
În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist și interzicerea Bisericii Greco-Catolice, a fost naționalizat. Ulterior, imobilul a fost folosit în scopuri industriale și administrative, găzduind birouri și spații pentru diverse întreprinderi, printre care și fabrica de confecții Tricomar, de unde și denumirea populară actuală.
Arhitectura clădirii a avut anumite elemente distinctive: fațada principală, ritmată de ferestre mari, semicirculare, cu ancadramente elaborate, iar acoperișul mansardat, cu lucarne bogat decorate. În interior, deși multe dintre finisajele originale au fost degradate sau pierdute, încă mai pot fi observate detalii de epocă, precum scările monumentale sau ornamentele de la tavane.
Probleme juridice
Tricomar SA a intrat în insolvență, la începutul anilor 2000, ca urmare a problemelor economice grave, pierderii piețelor de desfacere și a incapacității de adaptare la economia de piață.
În cadrul procedurii de insolvență, imobilul (considerat un activ valoros și clădire de patrimoniu) a fost scos la vânzare de mai multe ori, încercându-se lichidarea pentru acoperirea datoriilor firmei. Însă nu s-a vândut. Și a început să se ruineze. Cel mai probabil se va dărâma complet.
Prin 2018, lăudărosul primar băimărean de atunci, Cătălin Cherecheș, anunța că depune plângere penală față de societatea ce administrează clădirea, firma de insolvență PARETO. Dar nu s-a întâmplat nimic.
Răspunde cineva? Nix! Game over!
Ziar MARAMUREȘ
Foto: Roland Strebeli
Stimate domnule ziarist ar fi fost corect să precizati că prima întrebuințare a clădirii a fost ca și „Școală civila de fete” încă din anul 1900. Abia după confiscarea clădirii în anul 1919 școală a fost desființată, clădirea a avut multe alte întrebuințări iar Palat Episcopial a devenit abia în 1931…….
Scriu toate astea foarte sumar dar totuși conform arhivelor publice existente!
Mulțumim pentu precizare. Am rectificat textul cu informațiile legate de istoricul clădirii.
Casa de Cultura ,Casa Tineretului,Centrala Minelor sunt in aceeasi situatie.Degradata pana la o iminenta prabusire(Casa Tineretului),tinuta inchisa (Centrala Minelor) cu fatada distrusa si geamuri sparte in plin centru orasului iar de Casa de Cultura ce sa spun :exploatata inca (club Athos) arata de parca a fost bombardata.Nu se doreste salvarea lor.In curand vor fi demolate si vom avea blocuri de locuinte.Nu conteaza ce inseamna in istoria orasului se pare.Cinematograful Dacia,cinematograful Minerul cu intreg ansamblul de locatii,sunt alte exemple de cladiri lasate in paragina.Si ar mai fi.Noi organizam Sarbatoatea castanelor.
Eu am mai scris când a fost vorba de hanul Pintea : ce nu poate fi furat și trecut în scopuri personale trebuie demolat și dus acasă pe bucata precum imraut și fabrica de pâine . Cine răspunde are nevoie de cărămizi pe lângă casa , iar ceilalți au fost votați ! Ce le pasa .
Cherecheș!
În rest ce să zic ; tot ce a fost construit realizat de vechiul regim trebuie să dispară!
Asta e fosta Școală civila de fete din Baia Mare!