Augustin Chira, presedintele Partidului Pensionarilor din Maramures, a castigat un proces istoric in lupta pentru deconspirarea atrocitatilor comunismului. Dupa 61 de ani de la moartea tatalui sau, si mai bine de o jumatate de secol de demersuri catre autoritatile statului, Augustin Chira a reusit sa invinga un sistem. Unul ale carui efecte inca il mai urmaresc.
In 1949, tatal sau, Geza Tira, a fost impuscat de securisti, fara proces si fara a exista o sentinta de condamnare. Un abuz specific acelor vremuri. Capul criminalilor a fost Vasile Weiss, seful Securitatii din Satu Mare, un evreu maghiar, cunoscut pentru cruzimea cu care ii trata pe toti cei care ajungeau inaintea sa.
In 14 august 1949, in urma unei actiuni a celor de la Securitatea din Satu Mare, mai multi locuitori din Odorheu au fost retinuti si dusi la sediul institutiei. Acolo, au fost batuti si torturati. Motivul a fost acela ca printre oameni se raspandise zvonul ca vor veni rusii, ii vor lua pe copii si ii vor duce in Uniunea Sovietica, unde ii vor pregati in armata lui Stalin. De asemenea, tinerii vor lua calea Moscovei, pentru a munci.
Dupa noaptea de cosmar, au venit si executiile. Patru dintre cei retinuti (Endre Papp, Geza Tira, Endre Biro si Sandor Gyulai) au fost executati fara nicio sentinta. Doar in baza ordinelor date de Weiss si ceilalti sefi ai Securitatii din Satu Mare, doi au fost impuscati in localitatea Martinesti, apartinand de Odorheu, iar ceilati doi, printre care si Geza Tira, in comuna din care faceau parte.
Ultimul dintre cei impuscati, Sandor Gyulai, nu a decedat pe loc. A supravietuit tirului de gloante. S-a tarat pana acasa, iar dimineata a fost gasit de securisti. A fost internat in spital, si-a revenit partial, iar dupa recuperare, a fost dus la frontiera si impuscat, acuzat fiind ca a incercat sa treaca ilegal granita cu Ungaria.
Primele demersuri intreprinse de Augustin Chira, pentru reabilitarea tatalui sau, au fost depuse in 1958, cand a solicitat conducerii judetului stabilirea conditiilor in care a avut loc executia. Apoi, in 1963, a cerut audienta la Gheorghe Gheorghiu Dej, caruia i-a inaintat si un memoriu. Tot lui Dej i s-a adresat si in 1964, iar in 1968, a inaintat solicitari catre Ministerul de Interne de la acea vreme, cat si spre Nicolae Ceausescu. Niciunul dintre demersurile sale nu a beneficiat de vreun raspuns.
Dupa 1990, Chira a continuat sa caute actele privind executia tatalui sau. A fost nevoie de doua decenii pentru stabilirea adevarului. In 2007, o comisie a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului s-a deplasat la Satu Mare, in locul unde se afla mormantului lui Geza Tira, pentru deshumarea ramasitelor pamantesti ale acestuia.
„Au gasit scheletul si parti din uniforma de angajat al CFR, pe care tata o purta. Astfel, a fost foarte clar ca e vorba de persoana sa”, declara Augustin Chira.
Urmasul lui Geza Tira s-a adresat justitiei, cerand despagubiri banesti. „Am actionat in judecata Ministerul de Interne si Ministerul de Finante, pentru a obtine reabilitarea tatalui meu si a primi despagubiri morale. Actiunea noastra s-a admis si am primit despagubiri in valoare de 300 mii euro”, spune Chira.
Procesul s-a judecat intr-un interval foarte scurt, dupa doar 12 infatisari, in cadrul carora s-au studiat toate probele din dosar si s-au audiat chiar si martori. Suma de 300 mii euro va fi impartita intre cei sase urmasi ai lui Tira.
Reabilitarea lui Geza Tira vine la 61 de ani de la impuscarea sa de catre securisti.
Ciprian DRAGOS