Zăpoarele de pe Bistrița Aurie sunt un fenomen unic în România. O spun cei de la Parcul Național Munții Rodnei, care țin să precizeze că monitorizează atent toate aceste fenomene extraordinare care se produc anual în Parcul Național mai sus amintit.
„Bistrița Aurie curge printr-o vale deosebit de pitorească, cu un peisaj care-i conferă multă personalitate. În cadrul Carpaților Orientali, este raul care are obarsia la cea mai înaltă cotă, în cei mai inalți munți din acest compartiment carpatic. De asemenea, este demn de reținut faptul că, chiar după un drum de 70 km de la izvor, raul se menține la o altitudine destul de mare, respectiv de 800 m, cat are la confluența cu Dorna. Nici un alt rau din țara noastră nu mai prezintă un curs la o cotă atat de ridicată, la o astfel de distanță față de obarsie.
Sunt, desigur, aspecte cantitative, dar ele au importante implicatii in distributia spatiala a elementelor ce compun peisajul strabatut de Bistrita Aurie. Faptul ca aici padurile sunt reprezentate doar de etajul coniferelor este tocmai o consecinta directa a factorului altimetric despre care am vorbit, celelalte etaje biogeografice aflandu-se sub limita respectiva”, spune Ion Popescu-Argeșel.
Oficialii Parcului Național Munții Rodnei spun că raul Bistrița Aurie deține mai multe recorduri cantitative ceea ce îl face să fie unul dintre cele mai speciale rauri din întregul lanț carpatic european.
„Zăpoarele de pe râul Bistrița, care provoacă an de an probleme, sunt un fenomen unic în România prin ampliitudinea si periculozitatea acestora mai ales. Zăpoarele sunt caracteristice cursului superior al râului Bistrița și sunt provocate de menținerea unor temperaturi foarte scăzute ale aerului (sub -15C) pe o durată mai mare de timp, care duce la dezvoltarea unor formațiuni de gheață compacte, de fluctuații mari de temperatură de la zi la noapte și de la o zi la alta. Succesiunea în lungul râului Bistrița a unor sectoare cu pante diferite și existența meandrelor și a îngustărilor de albie minoră pe anumite porțiuni. O altă cauză naturală o reprezintă un fenomen care se întâlnește doar aici: pătrunderea unor mase de aer mai cald dinspre vest, prin culoarele Dornei și Bistriței, care cauzează încălzirea din amonte spre aval, urmată de desprinderea prematură a ghețurilor din albii și antrenarea sloiurilor peste formațiunile de gheață din aval. Efectul este formarea zăpoarelor, cu creșteri bruște ale nivelului apei în amonte”, spune Ioan Muntean, de la Parcul Național Munții Rodnei.
Dragoș HOJDA