Designerii, antreprenorii și investitorii folosesc adesea termenul de vată minerală, care este foarte imprecis. Acesta reduce la un numitor două produse: vată bazaltică și vată de sticlă. Deși ambele sunt utilizate în mod obișnuit în locuințele unifamiliale și au proprietăți foarte asemănătoare, ele diferă, deși sunt supuse liniilor directoare ale aceluiași standard. Descoperă caracteristicile fiecărui tip de vată minerală.
Izolarea pereților cu vată minerală
- Vata minerală bazaltică
Materia primă folosită pentru producerea vatei bazaltice este bazaltul, gabroul, dolomita sau agregatul de calcar, precum și materialul reciclat. Acestea se topesc la o temperatură vulcanică și se formează fibre. Fibrele din vata bazaltica sunt apoi lipite împreună cu o rășină specială și formează produse specifice. În acest caz, fibrele au un aranjament dispersat, numai în anumite situații fiind orientate perpendicular pe suprafața plăcilor.
- Vata minerală de sticlă
Vata minerală de sticlă este produsă într-un mod similar cu vata bazaltică, cu excepția faptului că sunt realizate din nisip de cuarț și sticlă reciclată. Aranjarea fibrelor este orientată paralel cu suprafața lor, iar acest lucru necesită utilizarea mai multor substanțe de lipire, dar sunt îmbunătățiți alți parametri, precum coeficientul de conductivitate termică.
Asemănări și diferențe dintre vata bazaltică și cea de sticlă
Citește în continuare pentru a afla care sunt parametrii și proprietățile ambelor produse:
- Izolația termică
Ambele tipuri de vată diferă în acest sens, dar se poate întâlni un coeficient de conductivitate similar comparând produse cu densități diferite.
- Izolarea fonică
Ambele tipuri de vată minerală se caracterizează prin absorbție acustică foarte mare, rigiditate dinamică scăzută și amortizare eficientă a energiei acustice interne. Prin urmare, ele se află în fruntea materialelor recomandate pentru izolarea fonică în diverse tipuri de clădiri. Dar, pentru obținerea unor rezultate satisfăcătoare cu adevărat, trebuie să se acorde atenție și execuției corecte a peretelui de caramizi sau a tavanului.
- Rezistența la foc
Vata minerală bazaltică prezintă o rezistență mai bună la foc. Este folosită pentru a produce produse care sunt rezistente la temperaturi de până la 1000 grade Celsius. Vata de sticlă poate rezista la temperaturi de până la 600 – 700 grade. Trebuie menționat faptul că datele de mai sus se aplică fibrelor în sine, iar liantul care le unește poate rezista la temperaturi de până la 250 grade. Cu cât mai mult liant, cu atât vata poate rezista mai puțin la căldură.
- Absorbția de apă
Vata minerală bazaltică și de sticlă au un nivel similar de absorbție al apei. Absorbția de apă în timpul imersiei de scurtă durată este de la 0.65 la 1 kg/m2.
- Proprietăți de performanță
Vata de sticlă este mai ușoară decât cea bazaltică și datorită elasticității mai mari a fibrelor, se adaptează mai bine la denivelările solului. Vata bazaltică este mai rigidă și are o tendință mai mică de delaminare.