Sarbatoarea nasterii Domnului si Mos Craciun au denumiri diferite pe meridianele globului: finlandezii il au pe ”Joulupukki”, care ar veni din tinutul ”Korvatunturi”, taram care are forma unei urechi despre care se spune ca ar fi urechea cu care ”mosul” asculta sa afle daca copiii sunt cuminti.
”Christklots”, in Germania, reprezinta obiceiul de a arde un butuc toata noaptea de Craciun, care, conform traditiei, se crede ca ar apara casa de hoti si de nenorociri tot restul anului. in Elvetia, butucul este cunoscut sub numele de ”Bouche de Noel”, in Anglia, ”Yule log”. in fiecare din cele patru duminici dinainte de nasterea lui Iisus se aprinde o lumanare, asezata intr-o cutie. Au loc procesiuni reprezentandu-i pe cei trei magi si nasterea lui Hristos.
in multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus si magi de marime naturala. Un punct de atractie il constituie Irozii – un teatru popular cu scene, care, pe langa Irod, prezinta un mos cu barba lunga, cu cojocul intors, reprezentand bufonul romanilor, si o paiata cu clopotei la picioare, care poarta un bat nazdravan – in amintirea saltimbancilor chemati cu prilejul unor astfel de manifestari. in Italia exista obiceiul ca, inainte de Mos Craciun, sa vina Baba Cloanta (Befana), calare pe matura ei, care verifica atenta cine a fost cuminte si cine nu. Ea este foarte buna cu copiii, se strecoara pe hornuri si lasa cadourile langa bradul impodobit.
in Austria, cete de copii strabat strazile colindand pe la ferestre. Piata de Craciun din Viena este atractia principala a sarbatorilor, desi Craciunul este celebrat mai ales acasa, cu o masa festiva si cadouri.
In Marea Britanie, una dintre traditii este ca elevii sa monteze, in scoli sau in biserici, piese despre nasterea Mantuitorului.
In vechime se foloseau animale vii pentru redarea atmosferei insa in prezent se prefera costumele. Un alt obicei vechi este si acela de a atarna ciorapi de semineu in asteptarea cadourilor, in casa se atarna vasc, iar in jurul casei – crengute de brad. Anticii druizi credeau ca vascul poseda puteri magice si ca aduce noroc si prosperitate alungand spiritele rele. Faimoasa si tipica budinca englezeasca era numita ”hackin”, de la ingrediente. in secolul XVII, budinca de prune era pregatita chiar in dimineata de Craciun si era stropita cu brandy si flambata la servire.
Suedezii descopera surprizele de Craciun intr-un sac ingropat adanc in zapada.
In Grecia, masa de Craciun are in mijloc o paine traditionala, iar dupa ospat masa nu se strange pentru ca Iisus sa aiba cu ce-si potoli foamea.
Olandezii il asteapta pe ”Sinter Klaas” care vine pe un cal alb si lasa daruri in sabotii de lemn.
In Polonia se pastreaza obiceiul ca, in cinstea stelei de la Betleem, masa de Craciun sa inceapa dupa ce apare pe cer prima stea ”Gwiazdka” (”mica stea”).
In Rusia, Mos Craciun (”Babuska”) este insotit de Alba-ca-Zapada (”Snegurocika”), iar copiii primesc prajituri si multe jucarii, printre care setul de papusi ”Matrioska”.
In Spania, darurile de Craciun sunt oferite de magi, care se deplaseaza in cortegii de curteni, cavaleri si lautari, iar in case si biserici exista iesle miniaturale care redau atmosfera nasterii Domnului.
In Islanda, tara ghetii si zapezii, vin treisprezece Mosi Craciuni! Cu treisprezece zile inainte de Craciun, primul Mos Craciun coboara din munti, ocoleste fiecare casa si apoi pune dulciuri in ghetutele copiilor, in vreme ce acestia dorm. Daca au fost cuminti, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri in plic (scratch cards), iar daca au fost rai, sunt recompensati cu un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Mos vine in oras si tot asa pana la 25 decembrie cand primul Mos se intoarce la casa lui din munti, pe 26 cel de al doilea si tot asa pana pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numita si ‘Al treisprezecelea’ si este considerata de islandezi ultima zi de Craciun pentru ca in aceasta zi, ultimul Mos Craciun se intoarce la casa lui.
In Finlanda, familiile se reunesc pentru a petrece Craciunul, cea mai importanta sarbatoare a anului. Seara, in jurul orei 17.00, familiile pleaca la biserica pentru slujbe speciale in care se aprind lumanari la mormintele celor dragi. in Ajunul Craciunului, copiii asteapta sosirea lui Mos Craciun care pune mereu aceeasi intrebare: ‘Sunt cumva copii cuminti aici?’. Mosul are o desaga plina de cadouri, iar in timp ce ‘slujitorii’ lui il ajuta sa le imparta, el povesteste celor mici despre calatoria grea pe care o face din Laponia.
In Suedia, cea mai importanta zi este ajunul Craciunului. O masa speciala este pregatita pentru Ajunul Craciunului – sunca, peste si fasole – aceasta este si prilejul cu care rudele isi fac daruri. Multi suedezi merg la biserica in dimineata zilei de Craciun. Craciunul se numeste la suedezi Jul si este urmat de alte sarbatori. Mosul are pe aceste meleaguri o infatisare diferita: el este reprezentat ca un pitic imbracat in rosu, cu barba alba, mare amator de orez cu lapte, traditionala mancare suedeza de Craciun.
Danezii au o modalitate mai putin intalnita de a imparti cadourile: se aduna toti ai casei in jurul bradului, si cel mai varstnic ia un cadou pe care-l da celui destinat care ia, la randul sau, un altul si-l da persoanei pentru care a fost pregatit si asa mai departe.
In Elvetia, Samichlaus (Mos Craciun) are intotdeauna sarcina grea de a aduce si pomul de Craciun in casele oamenilor. Acest obicei se pastreaza inca din 1775. O alta traditie a elvetienilor este „Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutati de parinti se inarmeaza cu ustensile specializate si scobesc cu mare grija cate o ridiche mare de luna, alb-violet, pe care apoi o impodobesc cu diferite crestaturi si forme. Similar cu dovleacul de Halloween, in ridichea impodobita micutii elvetieni pun o lumanare si poarta ridichea ca pe o facla, ori o agata ca pe un lampion.
in Spania, Craciunul este sarbatorit la 25 decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (Reyes Magos).
Libanezii planteaza boabe de grau in ghivece, cu o luna inaintea Craciunului, pe care le amplaseaza, in seara sfanta, sub brad sau alaturi de montajul de Craciun, constand in reconstituirea scenei Nasterii Mantuitorului. Fiindca australienii nu au zapada, Mosul nu poate veni cu sania trasa de reni, asa ca aceasta a fost inlocuita de o caleasca cu opt canguri.
In SUA, cu cinci saptamani inainte de Craciun, in fiecare duminica, americanii aprind cate o lumanare, fiecare reprezentand cate ceva. in seara Craciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sarbatori Nasterea Domnului. La masa se mananca curcan, iar specialitatea Craciunului este o prajitura cu fructe confiate. in America se impodobesc cladirile cu pomi de Craciun, punctul central al sarbatorii fiind cadoul (achizitionat, de regula, din magazin), adus, aici si in Canada, de ”Santa Claus”.
In Costa Rica, Columbia si Mexic, darurile sunt aduse de ”Nino Jesus” (”Copilul Iisus”).
Japonezii celebreaza Craciunul cu lanterne, papusi si aranjamente florale si cu ”Jizo” (”Mos Craciun”).
Exista 11 orase numite ”Santa Claus” in opt state americane: Alaska, Arizona, Georgia, Indiana, Minnesota, Nevada, Oregon si Utah si 50 de locuri cu numele ”Noel”. in Alaska, Mos Craciun face inainte de a aduce cadourile o vizita secreta de verificare a cuminteniei copiilor. Acestia trebuie sa il intampine cu traditionalul colind ”Gristuusaaq suu’uq” (Astazi s-a nascut Hristos).
in Cuba, cea mai importanta perioada este Ajunul Craciunului, denumita ‘nochebuena’ (‘Noaptea cea buna’). Masa traditionala inseamna pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagra servita cu orez si plante traditionale (Yuca) sub forma de piure. Familiile se reunesc si, intr-o groapa sapata in pamant si plina de carbuni acoperiti cu frunze de bananier, frig un porc intreg. Familiile (care in Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea pe muzica traditionala.
In Noua Zeelanda nu se impodobeste bradul, ci ‘Pohntokawa’. Multe persoane in Noua Zeelanda urmeaza vechile traditii engleze in ceea ce priveste masa traditionala: curcan, budinca de stafide si salate reci. Nimeni nu considera Craciunul complet fara prajitura ‘Pavlova’ – preparata din bezea si decorata cu kiwi, capsuni si frisca.
In majoritatea tarilor africane, Craciunul este o sarbatoare de vara, celebrata adesea si ca varful sezonului estival. in Congo, la 25 decembrie, are loc un traditional concurs de frumusete.
in Irak este practicat, cu ocazia Craciunului, un ritual neobisnuit. Cei mici citesc din Biblie despre nasterea Mantuitorului, in timp ce ceilalti membri ai familiei aprind lumanari. Cand cei mici termina lectura, intr-un colt al curtii se aprinde un foc mare. Norocul familiei depinde de felul in care arde acesta. Daca arde pana lemnele se fac scrum, va urma un an bun. Daca incepe ploaia sau are loc un alt eveniment care impiedica focul sa arda pana la ultimul taciune, familia va fi urmarita de ghinion.
in Bangladesh, la 24 decembrie, barbatii de la sate trebuie sa planteze bananieri in fata casei sau a bisericii. Acestia sunt impodobiti cu luminite, pentru a lumina calea lui Mos Craciun.
Crestinii din India impodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori rosii (Craciunite), iar cei bogati ofera ajutor celor nevoiasi.
in Filipine, sarbatoarea Craciunului incepe cu noua zile inainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. In fiecare zi din cele noua are loc un teatru religios, iar colindatorii vestesc nasterea Domnului cu ‘Maligayang Paskob’.