După aproape 20 de ani, Statele Unite şi NATO încep oficial sâmbătă să-şi retragă ultimele trupe din Afganistan, lăsând ţara într-un viitor incert, pe fondul atacurilor în creştere ale insurgenţilor talibani, transmite DPA, informează AGERPRES.
Aproape 10.000 de soldaţi NATO din misiunea de instruire Resolute Support, între care 2.500 de soldaţi din SUA şi aproximativ 1.100 din Germania, cele două cele mai mari contingente, vor părăsi ţara până la 11 septembrie.
1 mai este data oficială de începere a retragerii, dar echipamentul militar a început deja să părăsească ţara cu săptămâni în urmă.
Mai multe ţări membre NATO au desfăşurat forţe suplimentare sau le ţin pregătite pentru a asigura retragerea.
Există temeri că talibanii ar putea ataca forţele în timpul retragerii. Un oficial NATO a declarat că orice atac va fi întâmpinat cu un răspuns puternic.
Retragerea forţelor internaţionale va fi, de asemenea, un test pentru forţele de securitate afgane, care vor trebui să apere teritoriul pe care îl controlează în prezent şi să sprijine guvernul fără sprijin internaţional direct.
În ultimele săptămâni, generalii SUA şi-au exprimat temerea că retragerea ar putea duce la prăbuşirea guvernului afgan sau la un nou război civil.
Cu toate acestea, preşedintele SUA, Joe Biden, este hotărât să continue retragerea, anunţând la mijlocul lunii aprilie că cele 2.500 de forţe americane rămase vor părăsi ţara asiatică până la a 20-a comemorare a atacurilor din 11 septembrie.
Aliaţii Washingtonului din cadrul NATO au declarat, de asemenea, că se vor retrage din Afganistan.
Militanţii talibani au declarat sâmbătă că forţele internaţionale au încălcat un acord între SUA şi talibani de a-şi retrage forţele din Afganistan până la 1 mai şi că acest lucru „a deschis calea” pentru ca grupul să riposteze.
„Data limită convenită pentru 1 mai a trecut”, au spus talibanii într-un comunicat pe Twitter, în limba engleză.
„Această încălcare de principiu a deschis calea pentru mujahedinii din EIA (Emiratul Islamic al Afganistanului – nume folosit pentru ţară de talibani) să ia toate contramăsurile pe care le consideră adecvate împotriva forţelor de ocupaţie”, se spune în text.
Gruparea a declarat că luptătorii săi vor aştepta acum o decizie din partea conducerii lor „în lumina suveranităţii, valorilor şi intereselor superioare ale ţării”.
Totodată, mişcarea talibană a negat sâmbătă informaţiile care sugerează că insurgenţii au fost de acord să protejeze bazele străine din Afganistan de atacurile altor grupări militante. A fost „propagandă fără temei”, a declarat un purtător de cuvânt al biroului politic taliban, Mohammad Naeem.
El se referea la ştiri transmise iniţial de agenţia de presă Reuters conform cărora SUA şi talibanii conveniseră, în anexe secrete ale unui acord semnat anul trecut, să protejeze bazele forţelor internaţionale de grupări precum Stat Islamic.
„Propaganda publicată în unele mijloace de informare în masă cu privire la protejarea bazelor invadatorilor de către mujahedinii Emiratului Islamic este o propagandă fără temei şi nu are niciun adevăr”, a scris Naeem pe Twitter.
Într-o conferinţă de presă săptămânală, consilierul afgan pentru securitate naţională Hamdullah Mohib a spus că nu este la curent cu un astfel de acord.
SUA şi talibanii au semnat controversatul acord la Doha, Qatar, anul trecut. SUA s-au angajat să retragă toate forţele internaţionale din Afganistan până la 1 mai – ceea ce nu s-a întâmplat – în schimbul garanţiilor talibanilor că solul afgan nu va fi folosit pentru atacuri asupra SUA sau a aliaţilor săi.
Nu au existat atacuri talibane împotriva forţelor internaţionale de la semnarea acordului de la Doha, însă insurgenţii şi-au intensificat atacurile asupra civililor, ucigând zilnic afgani.
Violenţele au continuat vineri şi sâmbătă în ţară, cu un atentat cu maşină-capcană şi o explozie în interiorul unei baze afgane soldate cu peste două duzini de morţi. Mai târziu, sâmbătă, a avut loc un incendiu indirect pe aerodromul Kandahar din sudul Afganistanului, unde sunt încă staţionate câteva forţe americane.