Sâmbătă, în Olanda, a avut loc un incident ce a șocat comunitatea internațională: furtul coifului dacic de la Coțofănești. Acest artefact deosebit de valoros, parte a Tezaului României, unul simbolic pentru istoria și cultura românească, fusese expus într-o galerie de artă apreciată. Coiful (estimat a fi realizat în perioada secolelor V – IV) este renumit nu doar pentru frumusețea sa artistică, ci și pentru semnificația istorică profundă. Alături de coif, au fost sustrase și trei brățări dacice
Furtul s-a petrecut în timpul unei vizite private la expoziție, iar martorii susțin că hoții au acționat rapid și cu precizie. Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii, precizează Agerpres.
Poliția olandeză a fost alertată imediat și a demarat o anchetă complexă pentru identificarea suspecților implicați în acest act barbar pentru patrimoniul cultural nu doar românesc, ci și universal. Autoritățile române colaborează strâns cu omologii lor din Olanda, oferind asistență și expertiză în încercarea de a recupera acest bun cultural inestimabil.
Coiful de la Coțofenești
Obiectul furat în Olanda ste un artefact arheologic deosebit de important, descoperit în anul 1971 în situl arheologic Coțofenești, situat în județul Vâlcea, România. Acest coif datează din perioada Hallstatt (prima perioadă a fierului, aproximativ secolele XII – V î.Hr.) și este considerat unul dintre cele mai valoroase obiecte ale civilizației geto-dacice.
Importanță
Coiful este realizat din bronz și are o formă conică, fiind decorat cu motive geometrice și zoomorfe. Elementele decorative sugerează influențe culturale diverse, inclusiv din zonele romană și greacă ale acelor vremuri. Descoperirea sa a oferit informații prețioase despre metalurgia vremii și obiceiurile militare ale popoarelor care locuiau în această regiune.
De-a lungul timpului, el a putut fi admirat la Muzeul Național de Istorie a României din București.
Brățările de aur
Brățările dacice, găsite la Sarmisegetusa Regia (capitala Daciei, un important centru religios și politic), datează din a doua perioadă a secolului I î. Hr. Acestea sunt artefacte importante, ce oferă informații valoroase despre cultura și societatea dacilor în perioada romană.
Semnificații
Brățările din această perioadă sunt adesea realizate din metal (în special aur sau argint) și prezintă un design complex, cu motive specifice culturii dace. Aceste bijuterii nu erau doar accesorii decorative; ele aveau adesea semnificații simbolice sau ritualice. De exemplu, brățările puteau fi purtate de lideri sau războinici pentru a evidenția statutul lor social.
Un aspect remarcabil al acestor brățări este tehnica de lucru avansată utilizată de meșteșugarii daci. Multe dintre ele erau decorate cu motive geometrice, animale sau elemente naturale, reflectând estetica artistică a vremii.
ZiarMM.ro