Organizaţia Salvaţi Copiii solicită Parlamentului României interdicţia oricărei forme de publicitate a jocurilor de noroc, inclusiv online, dar şi amplasarea sălilor de jocuri de noroc la o distanţă de cel puţin 300 de metri de unităţile de învăţământ sau alte spaţii destinate copiilor şi tinerilor
Într-un comunicat de presă, Organizația Salvaţi Copiii „susţine adoptarea celor două proiecte de lege aflate în procedură parlamentară, care se referă la protecţia copiilor şi tinerilor în vederea evitării dependenţei acestora de jocurile de noroc, însă recomandă o serie de completări care să întărească măsurile prevăzute de cele două legi în prezent. Expunerea continuă a copiilor şi tinerilor la mesaje de promovare a jocurilor de noroc le poate afecta sănătatea mentală şi dezvoltarea cognitivă. De aceea, Organizaţia Salvaţi Copiii propune introducerea în proiectul de Lege privind publicitatea jocurilor de noroc (PL-x nr. 135/2023) a unui articol care solicită în mod explicit interdicţia totală a oricărei forme de publicitate: inclusiv online, audiovizuală, în presa scrisă, în serviciile cinematografice ori prin serviciile de telefonie, dar şi cele care sunt realizate în spaţii publice exterioare ori interioare sau pentru evenimentele sportive şi spaţiile destinate acestora”.
„Dependenţa de jocurile de noroc este calificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca afecţiune medicală şi introdusă în Clasificarea Internaţională Statistică a Bolilor şi Problemelor de Sănătate Asociate (ICD), încă din 1975, cauzând o serie de probleme grave de sănătate, dar şi costuri de prevenire şi reabilitare substanţiale atât pentru veniturile persoanelor implicate, cât şi pentru sistemele de sănătate publică. Astfel, Organizaţia Salvaţi Copiii recomandă eliminarea totală a accesului copiilor la orice formă de publicitate a jocurilor de noroc, dar şi amplasarea spaţiilor destinate acestor activităţi la o distanţă cât mai mare de unităţile de învăţământ sau alte spaţii destinate copiilor şi tinerilor (300 de metri), ca măsuri de prevenţie a apariţiei şi instalării dependenţei de jocuri de noroc.
În plus, organizaţia consideră că se impune şi restrângerea sau eliminarea formelor publicitare prin care jocurile de noroc sunt asociate cu activităţi sportive sau sportivi, întrucât mulţi dintre aceştia sunt percepuţi ca modele de către copii, generând astfel tentaţia de a paria pe echipele sau sportivii favoriţi şi riscul ca pariurile să devină o normă socială în rândul copiilor şi tinerilor. Publicitatea jocurilor de noroc creează impresia că aceste activităţi sunt acceptabile şi chiar recomandate. De aceea, excepţiile sau jumătăţile de măsură nu pot fi acceptate atunci când vorbim de protejarea copiilor împotriva oricărei activităţi care poate fi dăunătoare sănătăţii lor fizice, mentale, morale sau sociale, sau care poate interfera cu educaţia lor. Trebuie să conştientizăm riscurile reale ale dependenţei de jocurile de noroc şi comportamentele patologice distructive pe care le generează. Dacă nu ne mai dorim adulţi care suferă de anxietate sau depresie asociate cu pierderile din jocurile de noroc, care sunt afectaţi de faliment personal, pierderea locurilor de muncă, productivitate scăzută şi multe alte efecte negative, atunci înseamnă că trebuie să începem să ne protejăm copiii prin măsuri stricte, prevenţie şi educaţie continuă. Iar asta include printre multe altele, eliminarea totală a publicităţii la jocurile de noroc, limitarea spaţiilor destinate acestor activităţi şi chiar interzicerea jocurile de noroc persoanelor sub 21 de ani” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Organizaţia Salvaţi Copiii solicită integrarea şi altor completări şi modificări în cele două proiecte de lege aflate în procedură parlamentară, respectiv interzicerea oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală, în presa scrisă, în mediul online, în serviciile cinematografice ori de telefonie, inclusiv cele realizate în spaţii publice exterioare ori interioare, care au drept scop promovarea jocurilor de noroc, a pariurilor pentru evenimentele sportive ori spaţiilor destinate acestora, includerea terenurilor cu caracter sportiv, la care copiii şi adolescenţii au acces pentru derularea de activităţi sportive, ca spaţii faţă de care se impune distanţa de 300 de metri în raport cu agenţiile de jocuri de noroc, neacordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc în localităţile cu mai puţin de 10.000 de locuitori (versus 5.000 locuitori, cum este prevăzut în prezent), ridicarea limitei de vârstă la 21 de ani (de la 18 ani, cum este prevăzut în prezent) în privinţa accesării jocurilor de noroc”.
„Ca efect al interzicerii promovării jocurilor de noroc, abrogarea articolului care prevede permiterea inserturilor grafice statice sau în mişcare, cu sau fără sunet, a logo-urilor companiilor cu activităţi din sfera jocurilor de noroc sau a altui simbol prin care se identifică acestea sau produse reprezentative ale acestora, dacă acestea sunt efectuate în timpul transmisiunilor sportive în direct. Chiar dacă industria jocurilor de noroc generează venituri substanţiale pentru bugetele de stat prin taxare şi impozitare, costurile sociale ascunse adesea depăşesc aceste contribuţii financiare, conform studiilor realizate până în prezent. Aceste tipuri de costuri sociale includ probleme de sănătate mentală, probleme familiale şi divorţul, pierderea locurilor de muncă, creşterea criminalităţii şi a nevoii de servicii sociale şi de sănătate pentru jucătorii dependenţi şi pentru membrii familiilor lor (părinţi, soţi, copii). De asemenea, familiile afectate de dependenţa de jocuri de noroc suferă pierderi economice directe prin cheltuielile excesive în jocuri, care pot duce la datorii, ipotecări sau pierderea economiilor de o viaţă. Se creează astfel, un ciclu vicios de sărăcie şi dependenţă care afectează nu doar individul jucător, ci şi familiile şi comunităţile acestora.
Cea mai recentă anchetă sociologică realizată şi publicată de Salvaţi Copiii în luna noiembrie 2023 arată că majoritatea copiilor cu vârsta peste 10 ani au văzut publicitate la jocuri de noroc, atât la televizor, cât şi pe Internet. Mai mult, 11% dintre copii admit că urmăresc influenceri promovând jocuri de noroc pe bani, în timp ce 10% resimt presiune din partea prietenilor. Deşi legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani şi 40% dintre ei declară că au prieteni implicaţi în astfel de activităţi.
Copiii sunt în special vulnerabili la mesajele publicitare, care pot modela convingerile şi comportamentele lor şi pot pune o presiune pe modul în care îşi filtrează alegerile lor personale de consum. Această expunere continuă şi de pe mai multe fronturi subliniază încă o dată necesitatea interdicţiei oricărei forme de publicitate a acestor practici şi adoptarea urgentă a proiectului de lege care prevede o distanţă minimă de 300 de metri între spaţii în care se practică jocurile de noroc şi unităţile de învăţământ”, precizează Organizația Salvați Copiii.
Dragoș HOJDA