Este cod galben de ninsori viscolite și vânt puternic la munte și în estul țării, chiar dacă am intrat și în primăvara astronomică, după echinocțiu. Orașele din Transilvania arată ca în plină iarnă, după ninsorile abundente din ultimele zile. Ninge, în această după-amiază, și în Capitală și este vorba despre un fenomen neobișnuit: vremea rece, cu ninsoare, poate fi însoțită de tunete și fulgere. Roxana Bojariu, climatolog, a vorbit la Digi24 despre modul în care se schimbă clima.
„S-au mai observat astfel de manifestări, dar sunt rare sau au fost rare în trecut. Avem de-a face cu o situație foarte dinamică la nivelul întregii emisfere nordice. Întreaga iarnă a avut treceri bruște de la regimuri contrastante termic și cu alte manfiestari severe în unele părți ale globului, în timp ce în alte zone am avut un regim mult mai bun, în sensul că iarna aveam temperaturi mai mari decât în mod obișnuit. Spre exemplu, în Grecia, temperaturi de 20 și multe grade și în Spania ninsorile acelea. Și apoi a continuat în Grecia cu ninsori, dar cu temperaturi ridicate în alte zone”, a spus Bojariu.
„E vorba de această trecere dinspre tipurile de circulație caracteristice sezonului rece spre tipurile de circulație caracteristice sezonului cald, în cazul primăverii”, a adăugat ea.
„Comun este că avem această reacție energetică, această dinamică mare. Se fac treceri bruște cu amplitudini mari. E caracteristic tuturor anotimpurilor. Primăvara în esență e un anotimp al contrastelor în mai mare măsură decât iarna și vara, tocmai pentru că se face această trecere, dar amplitudinea este mult mare acum. Aceste manifestări severe vin să ne aducă încă o dată aminte de fundalul pe care au loc trecerile dintr-un anotimp în altul, fundalul încălzirii globale, al schimbării climatice”, a spus climatologul.
„Sunt normale primăvara astfel de fluctuații, dar nu la amplitutdinea asta atât de mare, cu trecerea asta în care să avem manifestări pe procese convective caracteristice sezonului cald împreună cu ninsoare, hiar dacă primăvara face trecerea dinspre sezonul rece spre sezonul cald. Vorbim de fenomente naturale care sunt modificate de fundalul acesta al schimbării climatice”, a spus Bojariu.
„Simțim efectul cumulat al unei variabilitati naturale care ar fi existat oricum, fără intervenția omului de a modifica compoziția atmosferei terestre – și prin asta de a aduce încălzirea globală. Avem variabilitate naturală pentru că sistemul climatic e foarte complex, dar nu avem doar variabilitatea aceasta naturală. Ea este suprapusă semnalului încălzirii globale și simțim efectul cumulat. Fluctuațiile care au loc nu au loc în jurul unui nivel care să rămână staționar, ci au loc în jurul unei tendințe.
Avem temperaturi din ce în ce mai mari, dar cu fluctuații care merg din ce în ce mai sus spre partea caldă a anomaliilor. Avem treceri de la perioade foarte calde la normale sau mai reci, dar nu tot atât de reci pe cât au fost perioadele de dinainte calde. Vine la pachet și cu intensitatea fenomenelor extreme”, a mai spus Bojariu.
„Creșterea intensității precipitațiilor, modificări în felul în care valurile de căldură în sezonul cald apar mai frecvent și mai intens – întreg sistemul climatic se reconfigurează și ne îndreptăm spre o nouă climă. Dar cele 4 anotimpuri rămân, pentru că ele sunt date de înclinarea pe care axa Pământului o are pe planul orbitei sale în jurul Soarelui și variază această înclinare pe perioade mari de timp, de ordinul a zeci de mii de ani. Pe perioada noastră când avem această schimbare, prezența anotimpurilor rămâne constantă, dar se modifică caracteristicile fiecărui anotimp, ca durată unul față de celălalt și ca manifestări cu fenomene mult accentuate în caracterul lor extrem, față de anotimpurile pe care le cunoșteam cu mai multe decenii înainte”, a mai spus Bojariu.