Joia Mare, cunoscută și ca Ziua Cinei celei de Taină, este una dintre cele mai încărcate de semnificație din întreaga Săptămână a Patimilor. Potrivit Noului Testament, în această zi, Iisus instituie Cina cea de Taină, spală picioarele ucenicilor și rostește rugăciunea care Îl pregătește pentru jertfa de pe cruce.
Evanghelia după Luca consemnează instituirea Cinei:
„Și, luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; aceasta să faceți spre pomenirea Mea.” (Luca 22:19-20)
Acest act marchează un legământ nou între Dumnezeu și oameni, prin jertfa lui Hristos, reprezentată de pâinea și vinul cinei pascale. Pavel întărește acest adevăr în 1 Corinteni 11:23-26, accentuând caracterul sacramental al acestui eveniment.
Tot în Joia Mare, Iisus oferă o lecție de smerenie și slujire prin gestul spălării picioarelor:
„Dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați unii altora picioarele.” (Ioan 13:14)
Acest act simbolizează curățirea spirituală și chemarea la slujirea aproapelui.
În aceeași seară, Iisus rostește și rugăciunea din Ghetsimani, o manifestare profundă a agoniei Sale umane, dar și a supunerii față de voia Tatălui:
„Tată, dacă voiești, depărtează de la Mine paharul acesta. Însă nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.” (Luca 22:42)
Joia Mare rămâne ziua în care Hristos își arată dragostea până la capăt (Ioan 13:1), oferindu-Se pe Sine nu doar ca exemplu, ci și ca mântuire.
Ziar MARAMUREȘ
Citește și despre Miercurea Mare!