Războiul ruso-ucrainean a făcut ca lumea să își dea seama cat de dependentă sau nu este de gazul rusesc sau de electricitatea produsă de alții. Autoritățile din Romania, cel puțin declarativ, vor să nu mai fie dependente atata de resursele altora, ci să le folosească din plin pe cele pe care le avem noi și de care acum ne aducem aminte. Zilele acestea a fost modificată legislația pentru ca România să fie capabilă că crească rapid capacitățile de producție a energiei curate. Camera Deputaților, ca for decizional, a aprobat Legea privind finalizarea hidrocentralelor abandonate din motive de mediu.
Proiectul adoptat de parlamentari prevede scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice și asigurarea unei distanțe de protecție de 100 de metri între acestea și restul ariei protejate. Odată semnată această lege de președintele Iohannis, vor fi reluate rapid și finalizate, printre altele, Răstolița – hidrocentrală realizată în proporție de 92%, la care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro și care poate produce lunar peste 9000 MWH, Valea Jiului – hidrocentralele Bumbești – realizată 90%, Dumitra-realizată 98%, pentru care s-au cheltuit deja peste 155 de milioane de euro și care pot aduce în sistem peste 21000 de MWH, în fiecare lună.
De cealaltă parte, cei de la WWF Romania susțin că „legea a fost adoptată cu ușurință și a trecut extrem de repede prin Parlament, ceea ce denotă, credem, o necunoaștere din partea parlamentarilor a realității din teren și a argumentelor științifice solide împotriva unei astfel de legi”.
„Reluăm cele mai importante argumente, în speranța că Președinția României (Klaus Iohannis), în ceasul al doisprezecelea, va opri acest act împotriva naturii – proiectele hidroenergetice de pe Jiu și Răstolița nu au studii și avize de mediu și construcție. Instanțele le-au declarat ilegale. Hidrocentralele din cele două arii protejate ar produce o cantitate insignifiantă de energie (mai puțin de 1% din electricitatea produsă în România), în condiții ideale (în ani fără secetă).
În schimb, impactul asupra mediului va fi major: captarea debitelor râurilor va afecta sute de specii de plante, pești și animale, dintre care multe protejate de lege. Lostrița, o specie pe cale de dispariție, va dispărea, probabil.
Parcul Național Defileul Jiului va fi profund afectat de lipsa de apă. Cele două amenajări hidroenergetice presupun costuri imense pentru a putea ajunge să funcționeze și să fie legate la sistemul energetic. Sancțiunile impuse pentru încălcarea directivelor europene vor crește și ele nota de plată”, susține WWF Romania.
Foto: Călin Deje1
Dragoș HOJDA