Pensia de urmaș ar urma să se acorde și-n cazul căsătoriilor cu o durată mai mică de zece ani. Este vorba despre o propunere legislativă pentru modificarea și completarea legii nr.263/2010 privind sistemul de pensii publice care se află acum în atenția parlamentarilor.
Din Expunerea de motive la acest proiect de lege aflăm că articolul 85 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabileşte criteriile în baza cărora sunt plătite către beneficiari pensiile de urmaş şi, de asemenea, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor, în funcţie de durata căsătoriei. Conform legilor actuale, pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
„Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. în cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Totuşi, în cazul unei căsătorii sub 10 ani, soţul supravieţuitor nu are dreptul la pensia de urmaş lucru care este inechitabil dat fiind că perioada de căsătorie nu ar trebui să fie un factor care incumbă asupra unui drept”, se arată în proiectul de lege amintit mai sus.
Oficial, din datele statistice furnizate de către Casa Naţională de Pensii Publice, din totalul de 4,8 milioane de pensionari aflaţi în plata în luna iulie 2021, aproximativ 0,48 milioane (10%) reprezintă pensiile de urmaş, iar pensia de urmaş medie lunară este de 814 lei.
Propunerea legislativă dorește reglementarea acordării dreptului la pensie de urmaş pentru soţul supravieţuitor şi în cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 10 ani, dar de cel puţin 1 an, prin aplicarea unei penalităţi de 0,58% pentru fiecare lună, respectiv de 7,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus faţă de 10 ani.
Inițiatorii acestei propuneri legislative doresc luarea în considerare la calculul anilor lucraţi în grupe de muncă în condiţii deosebite/grupa l/condiţii speciale şi a perioadei de timp fracţionate – luni, zile (în prezent, se iau în considerare numai anii întregi lucraţi), caz în care se va aplica reducerea vârstei de pensionare proporţional cu timpul lucrat: „Perioadele de lucru fracţionate trebuie să fie luate în considerare la calcul stagiului de cotizare realizat în grupe de muncă în condiţii deosebite/condiţii speciale. Este timp muncit la fel cum este şi timpul muncit în ani întregi”.
„Nu în cele din urmă, situaţia hotărârilor în instanţă – care dau dreptate pensionarilor în sensul în care obligă casele de pensii să ia în considerare toate veniturile pentru care s-a plătit contribuţia la asigurările sociale, pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 (nu doar sporurile cu caracter permanent cum este prevăzut în legea nr. 263/2010) – impune o rezolvare cât mai urgentă. Atât pensionarii cât şi casele de pensii consumă timp şi resurse materiale în procesele în instanţă. Instanţele de judecată au creat deja o jurisprudenţă, care depăşeşte cadrul legal al legii nr. 263/2010, prin care obligă la luarea în considerare a tuturor veniturilor brute pentru care s-a plătit contribuţia la asigurările sociale. De aceea, prezenta propunere legislativă are scopul de a reglementa prin lege această obligaţie pentru casele de pensii, eliminându-se astfel calea către instanţă pentru obţinerea drepturilor existente. Chiar dacă au caracter permanent sau nepermanent, orice venituri pentru care s-a plătit contribuţie trebuie să fie luate în considerare la stabilirea dreptului la pensie. Oprim astfel drumurile la instanţă realizate de pensionari pentru a-şi primi drepturile cuvenite”, se mai arată în documentul citat.
Dragoș HOJDA