În atenția Senatului a intrat recent o propunere legislativă pentru reglementarea utilizării sistemului video de monitorizare a traficului rutier și constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice. Din Expunerea de Motive la acest proiect de lege aflăm că România este ţara cu cele mai multe accidente grave pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, numărul accidentelor rutiere fatale din România în anul 2019 ajungând la 96 de cazuri raportate la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă aproape dublul mediei UE (51 cazuri) şi situează România pe primul loc în Europa.
„Numărul de cazuri menţionat reprezintă o scădere de aproximativ 21,6% faţă de cel înregistrat în 2010 (513 decese mai puţin în anul 2019 faţa de 2010), tendinţă care se apropie de media europeană (20%) pentru aceeaşi perioadă. Poliţia Rutieră, la data de 24 aprilie 2009, a început retragerea avizelor de funcţionare pentru cele peste 130 de radare fixe amplasate în mai multe judeţe. Cauza retragerii avizelor de funcţionare a aparatelor radar fixe a fost lipsa cadrului legal general de funcţionare pentru aceste sisteme. De fapt, în 2009, contractul pe care îl avea Poliţia Rutieră cu primăriile a încetat, iar apoi, treptat, până în 2015 toate radarele din ţară au încetat sa mai funcţioneze. Astfel, în 2016 am devenit singura ţară din Europa fără niciun aparat radar fix funcţional, în acea perioadă Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a anulat în justiţie unele contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu au respectat procedurile de atribuire a
contractelor de achiziţie publică”, se arată în Expunerea de Motive.
Potrivit aceluiași document, sistemul video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice „va permite monitorizarea zonelor riscante ale traficului, detectarea abaterilor (indiferent de condiţiile meteo sau de luminozitate, de intensitatea traficului, etc.), verificări în bazele de date, colectarea şi procesarea datelor în vederea transmiterii procesului verbal de constatare către proprietarul vehiculului, permiţând astfel crearea unui circuit automat închis.
„Pe lângă monitorizarea zonelor de risc în trafic, constatarea abaterilor, generarea automată a procesului verbal de constatare, sistemul permite şi procesarea datelor în vederea generării de rapoarte relevante, privind indicele de încălcare a reglementărilor rutiere şi coeficientul de siguranţă rutieră aferent drumurilor. Montarea sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice este necesară deoarece în toate ţările europene în care există astfel de sisteme (camere fixe radar), cu zecile de mii, pe toate străzile şi în toate intersecţiile, ele sunt foarte eficiente. Eficienţa lor
este dată de numărul mic de accidente fatale în zonele unde sunt montate în comparaţie cu zonele în care nu există niciun astfel de sistem (camere fixe radar). Controalele ar trebui să fie sistematice, sancţiunile ar trebui să fie eficiente şi să fie aplicate în cazul tuturor autorilor infracţiunilor, pentru a putea contribui la apropierea de obiectivul pe termen lung de reducere la zero a
numărului de accidente rutiere mortale în România până în 2050 („Vision Zero”). Primul instrument pentru punerea în aplicare a acestui obiectiv este montarea pe drumurile publice din România a sistemului video de monitorizare a traficului rutier
şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice. Scopul principal al sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice este de prevenire a accidentelor rutiere pe drumurile cu cele mai dese şi mai grave accidente. Astfel s-ar reduce numărul accidentelor cauzate de încălcarea regimului legal de viteză,
depăşiri neregulamentare, neacordarea priorităţii de trecere pietonilor şi viteza neadaptată la condiţiile de drum. Sistemele video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice vor fi amplasate, cu prioritate, pe drumurile cu o rată mare a accidentelor rutiere conform hărţii cu „punctele negre” existente la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”, se precizează în proiectul de lege mai sus amintit.
Dacă acest proiect de lege va ajunge să fie publicat în Monitorul Oficial, atunci indicatoarele de avertizare a prezenţei dispozitivului de detecţie ar urma să se instaleze înaintea locului dispunerii dispozitivului de detecţie, la o distanță de maximum 50 m în localităţi, între 100 m si 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m si 1.000 m pe autostrăzi si drumuri expres. Dispozitivul de susţinere a aparatului va fi vopsit într-o culoare reflectorizantă vizibilă de la distanţă. În ceea ce privește punerea în funcţiune a sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice, aceasta va fi făcută în baza unor protocoale încheiate între administratorii drumurilor şi Inspectoratele judeţene de poliţie.
Inițiatorii legii spun că un motiv bun al digitalizării sistemului ar fi faptul că amenzile contravenţionale de la sistemul video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere ar putea fi uşor direcţionate către administraţia financiară de care aparţine şoferul identificat în funcţie de numărul de înmatriculare: „Costurile pentru digitalizarea şi conectarea unui număr de 420 de dispozitive de detecţie din cadrul sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice, pentru un operator ar fi infime. De asemenea, nici nu este
nevoie să se achiziţioneze sau creeze vreun soft care să controleze toate aparatele, deoarece acesta există. Trebuie doar un agent constatator, care sa trieze manual erorile făcute de dispozitivele de detecţie (în caz că acestea apar) şi, eventual, să trimită mai departe amenda în cazul vehiculelor înmatriculate în alte state. Costurile pentru achiziţionarea unui dispozitiv de detecţie din cadrul sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice sunt de aproximativ 9.000 Euro, iar pentru achiziţia a 420 de astfel de dispozitive ar fi nevoie de aproximativ 3.780.000 euro”.
Ministerul Finanţelor ar urma să deschidă un cont unic pentru achitarea amenzilor contravenţionale aplicate pe baza sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice.
Dragoș HOJDA