Procurorul general Gabriela Scutea a semnat, joi, la sediul Eurojust de la Haga, un amendament prin care România, prin Parchetul General – Secţia parchetelor militare, a devenit parte a echipei constituite din mai multe state din Europa de Est, care va investiga infracţiuni de război şi infracţiuni contra umanităţii comise în contextul atacului militar al Rusiei asupra Ucrainei, informează AGERPRES.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, echipa comună de anchetă s-a constituit la data de 25 martie 2022 de către Lituania, Polonia şi Ucraina, cu sprijinul Eurojust, ulterior devenind părţi Letonia, Estonia şi Slovacia.
De asemenea, la echipa comună de anchetă participă Biroul Procurorului din cadrul Curţii Penale Internaţionale de la Haga.
Scopul acestei echipe comune de anchetă este facilitarea investigaţiilor şi a urmăririi penale în cauzele privind presupuse crime internaţionale în Ucraina, prin creşterea cooperării între părţi şi participanţi.
Echipa comună de anchetă reprezintă un mecanism de cooperare judiciară internaţională în materie penală care cuprinde un acord juridic între autorităţile competente, format din mai multe state, în scopul desfăşurării anchetei penale.
Pe 11 iulie, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General anunţa că s-a sesizat din oficiu şi a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu invazia rusă din Ucraina şi consecinţele operaţiunilor militare asupra persoanelor cu cetăţenie română din ţara vecină.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. g) şi k) din Codul penal. Competenţa privind efectuarea cercetărilor aparţine Secţiei Parchetelor Militare. În fapt, s-au reţinut următoarele: la data de 24.02.2022, Federaţia Rusă a lansat o amplă operaţiune militară (aeriană, terestră şi maritimă) de invadare a Ucrainei – stat independent şi suveran. Potrivit informaţiilor publice existente, atacul militar este generalizat şi sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât şi împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate şcoli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populaţia civilă din Ucraina. Consecinţele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populaţiei civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum şi răniri de persoane. În acelaşi timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federaţiei Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României”, informa atunci Parchetul General.