O problemă spinoasă a județului nostru este zestrea care ne-a rămas urmare a închiderii activităților miniere. Lucrările de închidere miniere, după cum știe toată lumea, nu au mai avut finanțări în ultimii ani. Oamenii care locuiesc în zona acestor iazuri au numai de suferit. Iar în cazul comunei Băiuț, de exemplu, iazul de la intrarea în comună alungă eventualii investitori în turism. Plus că acel iaz oferă o imagine apocaliptică.
„Din păcate ne confruntăm destul de des în ultima perioadă cu intensificări ale vântului care ridică praful de pe iazurile neecologizate, provocând poluare cu pulberi cu conținut de metale grele și afectând zonele rezidențiale. Soluția, din păcate, pentru evitarea acestor fenomene este începere cât mai urgență a lucrărilor de ecologizare. Din păcate, pentru iazul Bozânta, care este cel mai mare iaz de șes din România și care are pe coronament în jur de 76 de hectare, din care luciu de apă doar 22, vă dați seama că de pe plajele acelea, în perioadele cu vânt, se ridică cantități foarte mari de praf. Chiar zilele trecute am trimis o informare pe acest subiect la Comisariatul General și de aici la Ministerul Mediului.
Ce pot să vă spun este că totuși problemele pe care noi le-am identificat la iazul Novăț de la Borșa sunt pe care de rezolvare. Acolo iazul este ecologizat, dar o parte din lucrări s-au degradat de-a lungul timpului iar acuma sunt în faza de achiziție a firmei care va realiza lucrările și de asemenea se continuă lucrările la iazul Tăuții de Sus, lucrări care ar trebui finalizate în martie 2024”, spune Marcela Chindriș, comisar-șef al Gărzii de Mediu Maramureș.
Conducerea Gărzii de Mediu spune că aceste iazuri de decantare nu ridică doar problema prafului, dar nu sunt excluse și probleme de stabilitate care pot să apară și care pot genera incidente la nivel transfrontalier, pentru că în Maramureș am avut astfel de cazuri.
Dragoș HOJDA