Regula introdusă prin OUG 91/2025 și efectele sale directe
Senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș revine asupra subiectului primei zile de concediu medical neplătite, prevăzută de Ordonanța de urgență nr. 91/2025 și aplicabilă din 1 februarie 2026, susținând că măsura produce efecte care nu pot fi ignorate și nici corectate ulterior prin simple clarificări tehnice. Potrivit acestuia, consecințele sunt directe, automate și ireversibile pentru persoanele care ajung, din motive medicale reale, în incapacitate temporară de muncă.
Într-o poziție publică, senatorul atrage atenția că impactul nu este doar unul financiar, ci și unul cu potențial juridic.
„Neplata primei zile de concediu medical înseamnă, în mod inevitabil, o zi fără venit și, în același timp, o contribuție mai mică la sistemul public de pensii și asigurări sociale. Acest efect nu este ipotetic și nu poate fi compensat ulterior prin interpretări administrative sau explicații juridice. În lipsa unei clarificări exprese și coerente, există riscul ca această zi neplătită să fie percepută și tratată, în practică, ca nefiind asimilată vechimii în muncă, cu potențiale consecințe asupra drepturilor profesionale viitoare ale salariaților. Venitul pierdut este real, iar impactul asupra drepturilor sociale este, de asemenea, unul concret.”
A declarat Cristian Niculescu-Țâgârlaș.
Indemnizații deja reduse și presiune suplimentară pe bolnavi
Senatorul subliniază că indemnizația de concediu medical este deja diminuată, situându-se între 55% și 75% din venitul obișnuit. În aceste condiții, persoanele aflate în concediu medical vor avea oricum venituri mai mici și, implicit, contribuții mai reduse la bugetele de asigurări sociale. Adăugarea unei zile complet neplătite, spune acesta, accentuează o vulnerabilitate existentă și mută povara dezechilibrelor sistemului pe umerii celor bolnavi.
„Problema reală nu este boala, ci abuzul”
În opinia senatorului, dacă problema reală o reprezintă concediile medicale fictive, soluția nu poate fi sancționarea colectivă a tuturor pacienților. El susține că este nevoie de întărirea controalelor, responsabilizarea celor care eliberează certificatele și verificarea situațiilor suspecte. Cei care abuzează de sistem nu sunt descurajați de pierderea unei singure zile de indemnizație, ci de riscul real al sancțiunilor și al răspunderii.
A trata concediul medical ca pe o culpă generală înseamnă, în această viziune, ignorarea realității celor care se confruntă cu boli cronice, afecțiuni grave sau situații medicale neprevăzute. Un stat echitabil nu pedepsește boala și nu transferă vina unor abuzuri punctuale asupra tuturor celor care respectă legea.
Dublul efect: pierdere financiară și vulnerabilitate juridică
Potrivit senatorului, măsura produce două tipuri de consecințe. Pe de o parte, un impact financiar imediat: o zi fără venit pentru salariat, un venit total mai mic în perioada concediului medical și contribuții sociale mai reduse, inclusiv la sistemul public de pensii. Pe de altă parte, există un impact juridic indirect, dar real, prin riscul ca ziua neplătită să nu fie asimilată vechimii în muncă, cu posibile efecte asupra drepturilor profesionale viitoare și cu apariția unei incertitudini juridice pentru salariați și angajatori.
Efectul de bumerang asupra bugetului de stat
Cristian Niculescu-Țâgârlaș atrage atenția și asupra unui posibil impact macroeconomic ignorat. România are aproximativ 5,7 milioane de salariați, majoritatea în mediul privat. În acest context, scăderea venitului net al salariaților duce la scăderea contribuțiilor CAS și CASS, ceea ce înseamnă venituri mai mici la bugetul de stat. În același timp, scăderea venitului populației active poate reduce consumul intern și, implicit, încasările din TVA și taxe conexe. Concluzia senatorului este că măsura riscă să genereze pierderi bugetare, nu economii reale.
Amendament pentru corectarea măsurii
În acest context, senatorul PNL anunță că a depus și susține un amendament, alături de alți colegi din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat, pentru corectarea situației și pentru protejarea drepturilor persoanelor aflate în concediu medical, în special ale pacienților cronici. Demersul urmărește eliminarea efectelor inechitabile ale măsurii și reafirmarea principiului potrivit căruia politicile publice trebuie construite în jurul oamenilor, nu împotriva lor.
„Nimeni nu poate fi sancționat pentru fărădelegea altuia”, este principiul invocat de senator, care susține că politicile publice trebuie să fie juste, proporționale și direcționate corect, nu construite pe ideea unei pedepse colective aplicate celor mai vulnerabili.
Reacții la nivel guvernamental
Senatorul amintește și faptul că, recent, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a admis public că modul în care a fost introdusă măsura privind neplata primei zile de concediu medical a fost greșit, arătând că autoritățile „nu au nuanțat din prima și nu au ținut cont de anumite particularități”. În opinia lui Cristian Niculescu-Țâgârlaș, această asumare confirmă necesitatea unei intervenții legislative rapide, coerente și transparente.
În final, senatorul susține că obiectivul combaterii abuzurilor trebuie urmărit prin mecanisme de control și responsabilizare punctuală, nu prin măsuri generale care produc pierderi directe de venit și creează incertitudine juridică. Guvernarea responsabilă, spune el, înseamnă nu doar asumarea greșelilor, ci și corectarea lor rapidă, pentru ca nimeni să nu plătească prețul unei politici publice insuficient calibrate.
Pe aceeași temă: Prima zi de concediu medical neplătită: senatorul Niculescu-Țâgârlaș cere corectarea legii.