Prima condamnare din România pentru negarea Holocaustului: Un fost locotenent colonel SRI, condamnat la un an și o lună de închisoare cu amânarea executării pedepsei

Ad imageAd image

Vasile Zărnescu, fost locotenent colonel în Serviciul Român de Informații, a fost condamnat astăzi de Judecătoria Sectorului 3 la un an și o lună de închisoare, cu amânarea pedepsei, pentru negarea Holocaustului, potrivit minutei de ședință. Este un verdict istoric în România, fiind prima condamnare pentru negaționism. Sentința poate fi atacată cu apel, precizează g4media.

El a fost condamnat pentru două articole publicate pe site-ul altermedia.ro, potrivit deciziei instanței, ambele negând Holocaustul.

Pe lângă cele două articole incriminate de procurori, Zărnescu a publicat în 2016 și un întreg volum cu numele ”Holocaustul – Gogorița diabolică – Extorcarea de ‘bani de holocaust”. Lansarea cărții, care fusese programată pe 8 aprilie 2016 la Librăria Mihai Eminescu, a fost contramandată, iar Vasile Zărnescu a făcut obiectul unui denunț penal și al cercetării de către Parchet, fiind trimis în judecată în 2020.

Negarea Holocaustului – inclusiv a celui din România – este incriminată prin Ordonanța de Urgență 31/2002, ratificată de parlamentul României prin Legea 107/2006 și modificată prin Legea 217/2015.

Articolul 6 al OUG 31/2002 prevede: (1) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Până acum, în aproape 19 ani de existență a acestui act normativ, nu a fost pronunțată de instanțele din România nicio hotărâre definitivă de condamnare pentru negarea Holocaustului.

În 2016 Vasile Zărnescu a declarat la RFI că OUG 31/2002 este „neconstituțională” și „criminală”. În 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cazul Pastors contra Germania că negarea Holocaustului nu este protejată de libertatea de exprimare, constituind în fapt o incitare la ură.

Instanța a decis că inculpatul are de executat pedeapsa de 1 an şi o lună închisoare, dar a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani. In aceşti 2 ani, fostul ofițer SRI are următoarele obligaţii:
a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu