Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) va propune Ministerului Public radierea a aproximativ o sută de partide „inactive”, care nu au participat la două alegeri consecutive în ultimii ani electorali, a anunţat preşedintele Autorităţii, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, informează AGERPRES.
„Din 2015, de când s-a făcut modificarea legislativă potrivit căreia un partid politic poate fi înfiinţat de minim trei cetăţeni români cu drept de vot, noi, AEP, în acest moment, suntem într-o mare problemă. Din 190 de partide care apar ca active la Tribunalul Municipiului, aproape 100 sunt inactive din toate punctele de vedere: nu au participat la două alegeri consecutive în ultimii ani electorali, nu au depus raportări la AEP de niciun fel, nici la fisc. Suntem într-o analiză şi vom propune Ministerului Public radierea a aproximativ 100 de partide pentru aceste deficienţe. Ştim că partidele au fost înfiinţate cu titlul de personalitate juridică de drept public şi atunci, au o mare responsabilitate în această direcţie, dar trebuie să se supună regulilor statului”, a afirmat Mituleţu-Buică, joi, la dezbaterea „Ce ne facem cu reforma electorală?” organizată de Expert Forum.
Referindu-se la opinia potrivit căreia măsura desfiinţării unor partide pentru că nu au participat la două scrutinuri consecutive ar fi prea restrictivă, el a spus că respectivele formaţiuni nu răspund solicitărilor AEP.
„Problema cea mare la noi este că nu au făcut raportări de niciun fel, nu ştim ce este cu aceste partide, cum funcţionează şi cum îşi desfăşoară activitatea. Nu răspund la solicitările noastre. I-am înştiinţat din timp, în ultimii trei ani, dar nu se mişcă nimic”, a răspuns preşedintele AEP.
Potrivit expertului electoral Septimiu Pârvu, verificările Expert Forum în Monitorul Oficial relevă că publicările cerute de lege sunt făcute doar de 28-30 de partide.
„Cam atâtea sunt, 28-30 de partide care publică listele de donatori şi celelalte obligaţii în Monitorul Oficial”, a spus Pârvu.
El şi-a exprimat speranţa ca alocarea bugetară pentru partidele politice, de aproximativ 50 de milioane de euro în an electoral, să fie diminuată.
„O justificare a acestor sume nu există nici prin modul în care ele se cheltuie (…) Legea este una foarte flexibilă. La urma urmei, alocarea este foarte flexibilă, prin bugetul de stat”, a susţinut Pârvu.