Aproximativ 46% dintre români susţin că au cheltuit mai puţini bani în perioada regimului de izolare, peste media europeană de 44%, în timp ce 31% dintre aceştia spun că au economisit mai mult, puţin peste media europeană de 30%, potrivit unui studiu internaţional al ING, informează AGERPRES.
Astfel, impactul pandemiei COVID-19 şi al măsurilor restrictive impuse s-a resimţit şi în comportamentul financiar al europenilor în ceea ce priveşte gestionarea cheltuielilor şi obiceiurile de economisire, arată studiul citat, desfăşurat în luna mai 2020. La nivel european, 44% dintre respondenţi susţin că au cheltuit mai puţin, iar 30% că au economisit mai mult pe durata regimului de izolare.
O parte dintre aceştia şi-au limitat cheltuielile ca urmare a reducerii veniturilor, în timp ce alţii au economisit bani fără să îşi dea seama, la sfârşitul fiecărei săptămâni, pentru că nu au avut posibilitatea să îşi desfăşoare activităţile cotidiene. Pentru o altă parte dintre aceştia, economisirea a reprezentat o decizie conştientă pentru a face faţă incertitudinii date de pandemia COVID-19.
Potrivit studiului, aproximativ 46% dintre români spun că au cheltuit mai puţini bani pe perioada regimului de izolare, peste media europeană de 44%, iar primele locuri au fost ocupate de luxemburghezi şi italieni (la egalitate, cu 55%) şi englezi (51%).
De asemenea, 31% dintre români spun că au economisit mai mult, puţin peste media europeană de 30%. Tot luxemburghezii declară că au economisit cel mai mult (41%), fiind urmaţi de turci (35%), iar la polul opus, se află cehii (18%) şi austriecii (23%).
Conform studiului, clienţii ING Bank România au fost vizibil mai preocupaţi să economisească după declanşarea stării de urgenţă. Astfel, conturile de economii deschise în mediul digital au fost în creştere, în special după lansarea opţiunii Round Up (pe 11 aprilie), care permite clienţilor să îşi rotunjească cheltuielile şi să economisească într-un mod mai simplu. Mai exact, între 27 aprilie şi 4 mai, creşterea a fost de 365% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele cinci săptămâni de la lansare, 50.000 clienţi au activat şi folosit Round Up. Totodată, noul serviciu a avut cea mai mare rată de adopţie în România din toate ţările din grupul ING, ilustrând interesul românilor pentru soluţii digitale, dar şi pentru economisire.
În luna mai 2020, 35% dintre români au declarat că nu au deloc economii, însă ponderea este în descreştere cu patru procente, comparativ cu 39% în decembrie 2019. Totuşi, românii se situează încă pe ultimul loc când vine vorba de economii.
„Impactul excepţional al crizei generate de pandemia COVID-19 va avea efecte complexe în economie, atât pe termen scurt, prin contracţia economică pe care o estimăm la -5,5% în 2020, dar şi pe termen mediu şi lung, prin schimbarea comportamentului consumatorilor sub impactul evoluţiei epidemiologice, respectiv a măsurilor de combatere a acesteia. În acest sens, ne aşteptăm la o creştere a înclinaţiei spre economisire, în linie cu ultimele cifre privind evoluţia depozitelor populaţiei care au atins noi maxime istorice în luna mai (cu 15,2% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019). Având în vedere capacitatea generală mai scăzută a românilor de a economisi (35% din gospodării declarând că nu au economii), dar şi perspectiva imediată de întrerupere a ritmului de creştere a veniturilor, este probabil ca o bună parte din economiile suplimentare să fie rezultatul unui comportament de consum mai prudent”, a declarat Valentin Tătaru, economist ING Bank România.
Aproape 76% dintre români declară că s-ar simţi mai confortabil dacă ar avea un nivel mai mare de economii (în creştere cu cinci procente faţă de decembrie 2019), comparativ cu media europeană de 68%, fiind întrecuţi doar de polonezi (82%) şi cehi (78%).
La nivel european, luxemburghezii au cele mai multe economii (92%), fiind urmaţi de olandezi (80%) şi cehi (79%). În medie, 26% dintre respondenţii europeni au declarat că nu au deloc economii, în scădere de la 28%.
Deşi studiul arată o anumită tendinţă spre economisire, procentul europenilor care nu au deloc economii a rămas stabil – 26% în mai 2020, comparativ cu 28% în decembrie 2019. De-a lungul ultimilor opt ani, ponderea a fluctuat constant între 25% şi 35%. Familiile cu o poziţie financiară relativ stabilă tind să economisească mai mult, în timp ce grupurile care se aflau deja într-o stare de vulnerabilitate financiară economisesc mai puţin, iar această discrepanţă este şi mai vizibilă în această perioadă.
Dintre respondenţii care au bani puşi deoparte, doar 9% au echivalentul a mai puţin de un salariu, în timp ce 24% dintre aceştia au economisit valoarea a aproximativ 1 – 3 salarii. Doar 17% dintre europeni susţin că au economisit echivalentul a peste 12 salarii. Ponderea cea mai mare privind o atitudine sănătoasă faţă de economii se înregistrează la categoria de vârstă 65+ ani, reprezentată de pensionari care trăiesc singuri. Una dintre recomandările de bază în materie de securitate financiară este strângerea unui fond de urgenţă, care constă în echivalentul a minim 3 – 6 salarii, pentru a face faţă circumstanţelor neprevăzute, lipsa economiilor indicând o stare de vulnerabilitate financiară. Economiile sunt definite ca fonduri care pot fi accesate uşor, aşadar, studiul nu a luat în considerare economiile pe termen lung, precum fondurile de pensii sau asigurările de viaţă.
Sondajul internaţional ING promovează o mai bună înţelegere a modului în care persoanele din toată lumea îşi gestionează cheltuielile, economisesc şi investesc, precum şi a percepţiilor acestora asupra banilor. Studiul este efectuat de mai multe ori pe an, iar rapoartele sunt găzduite aici: https://think.ing.com/consumer/ing-international-survey/.
Două studii online au fost desfăşurate de Ipsos pentru acest raport: în perioada 27 noiembrie-16 decembrie 2019 şi 15 mai-27 mai 2020. La aceste studii au participat aproximativ 26.000 respondenţi.
Sondajul internaţional ING este realizat de câteva ori pe an de către ING eZonomics. Subiectele abordate sunt despre bani şi stil de viaţă – combină idei despre educaţie financiară, finanţe personale şi comportament economic pentru a furniza în mod regulat informaţii practice.