Fix astăzi s-au întâmplat două lucruri nemaiîntâmplate. Primul lucru îi ăla că pe Ciucanez l-a lovit o revelație fix în moalele capului, lovitură care i-a deschis ochii ca la broască asupra realității imediate și înconjurătoare. Consecința îi aia că Ciucanezul a realizat, cu mirare mare și ochii exoftalmici, că Partidul Social Democrat e urmașul Partidului Comunist Român. Asta demonstrează o lentoare de melc a gândirii Ciucanezului, altfel nu se explică cum de a stat patru ani la guvernare în același pat cu pesediștii și nu s-a prins de chestia asta decât acuma. Ca să ne arate că, totuși, poate recupera ceva pe terenul gândirii, Ciucanezul i-a asociat pe social-democrați cu auriștii, denunțând binomul PSD-AUR, pe care îl consideră un fel de ocultă națională, supusă moscoviților.
A doua treabă foarte foarte importantă și nemaiîntâlnită până azi e aia că Ciucanezul și-a lansat programul prezidențial pe care l-a intitulat „ România prosperă și sigură”, cu toate că mai corect era „România doar speră”. În zadar, am adăuga noi, care cunoaștem mai bine starea de spirit a nației decât gheneralul impostor și plagiator.
Programul, la fel ca alte programe electorale, e plin de platitudini, de heirupisme și de promisiuni imposibil de înfăptuit. Câteva merită a fi comentate, nu de alta, dar intră într-un evident conflict cu realitatea.
Ciucanezul ne spune că o să însănătoșească sistemul de pensii, considerat a fi un element crucial pentru o creștere economică sustenabilă. Nerușinarea Ciucanezului e fără margini, lucru pe care-l știam, dar primul plagiator al țării a ținut să ne reamintească treaba asta. Omul care are unul dintre cele mai mari salarii din sistemul bugetar, salariu la care se adaugă una dintre cele mai mari pensii speciale, ne vorbește cu un tupeu inimaginabil despre însănătoșirea sistemului de pensii. Ciucanezul ar trebui obligat să vadă, în fiecare zi, de o mie de ori, până la sfârșitul campaniei electorale, înregistrarea cu Rareș Bogdan răcnind ca un apucat: „În primele 30 de zile de la preluarea guvernării, Partidul Național Liberal are obligația de a elimina pensiile speciale!” Liberalii au rămas cu obligația asta neonorată, ba chiar dezonorată și supusă perversiunilor Ciucanezului.
Foarte tare mi-a plăcut faptul că Ciucanezul zice în programul lui măreț că avem nevoie de o justiție corectă și transparentă, de o justiție eliberată de interferențe politice. „Nu voi ezita să intru în confruntare cu orice membru al clasei politice, indiferent de funcția sau de formațiunea din care provine, dacă voi afla că încearcă să se folosească de puterea sa pentru a influența justiția”, mai afirmă Ciucanezul. Pe bune? Păi, dacă e așa, îl informez pe Ciucanez că am un candidat la intrarea în confruntarea cu el, un individ grețos care a uzitat puterea de care dispunea pentru a folosi justiția în scopul blocării analizei tezei sale de doctorat, pentru a ascunde faptul că teza respectivă e un plagiat ordinar. E greu de imaginat cum va rezolva acest conflict Ciucanezul, din moment ce grețosul e chiar el. O să-și dea un cap în gură, o să-și tragă un șut în cur, o să se oblige la o spovedanie publică sau cum o să rezolve conflictul ăsta? Răspunsul poate veni tot din programul Ciucanezului, unde scrie că „trebuie să trecem de la statul care dă la statul care nu ia.” Adică, într-o traducere aproximativă, ce i s-a dat lui (pensie specială, funcții, avantaje, doctorat) să nu i se mai ia.
Obsedat de spectrul pierderii alegerilor prezidențiale, Ciucanezul bate monedă pe faptul că libertatea noastră este pândită de amenințarea extremismului și intoleranței, făcând astfel legătura cu primul lucru nemaiîntâmplat până astăzi, ca să avem o scriere rotundă. Îl bănuiesc pe Ciucanez că îl bântuie un remake al filmului „Aurul lui Mackenna”, cu titlu schimbat, pentru a se adapta realității noastre imediate și înconjurătoare: „Aurul lui Jesse Myon”.
Mr.BIG
Mai Mr. BIG,
Incearca sa comunici o opinie realista (sau cit mai realista) pentru cititorii tai, fara mistoul tau de doi bani.
Te sfatuiesc pentru ca rubrica ta sa devina de interes.
Si eu pot spune prostii, ti le pot trimite pe mail-ul tau si le poti posta far drept de autor.
Câteva vorbe pentru Dan (cu toate că bănuiesc că numele real e Attila):
1. Aștept cu mare interes prostiile tale pe adresa mea de mail.
2. Nu sunt interesat ca rubrica mea să devină de interes, cu toate că observ că pe tine te interesează. Dacă nu-i așa, rezolvarea e simplă: nu mai citi ce scriu.
3. În ceea ce privește „o opinie realistă”, lucrurile se complică puțin, pentru că nu prea înțeleg ce înseamnă pentru tine realist. Ce nu e realist în faptul că Nicolae Ciucă e un plagiator? Ce nu e realist în faptul că grețosul s-a folosit de un judecător pentru a bloca printr-o hotărâre judecătorească analizarea tezei sale de doctorat? Ce nu e realist în faptul că el n-a călcat niciodată în Nassiriya, dar și-a creat o aură de mare erou în luptele din Nassiriya? Ce nu e realist în faptul că unsurosul ăsta primește o pensie specială uriașă cumulată cu un salariu uriaș de la stat? Ce nu e realist în faptul că gheneralul vorbește despre o conspirație a binomului PSD – AUR? Toate lucrurile astea sunt reale și am scris despre ele cu miștoul meu de doi bani, după cum afirmi.
Poate că felul în care am scris nu-ți place. Pot să accept lucrul ăsta fără nici un fel de problemă. Mi s-ar părea chiar tragic ca toată lumea să fie de acord cu mine. E bine ca unii să aibă păreri diferite. Ce trebuie tu să reții din toată povestea asta e faptul că am să scriu în continuare despre astfel de jeguri umane, cum e Ciucă, indiferent dacă ție și celor pe care-i slujești vă place sau nu. Și ca să înțelegi mai bine despre ce-i vorba, am să încerc să fiu mai explicit. Nu am nici o problemă doctrinară cu Ciucanezul, nu am nici o problemă cu doctrina liberală. Dimpotrivă, toată viața mea (până în acest an) am votat cu Partidul Național LIberal. Poate de aceea și dezamăgirea e atât de mare. Nu pot însă nici să votez, nici să fiu de acord cu un individ care vrea să devină șeful statului și e plagiator. Că e liberal sau de altă coloratură politică, pentru mine nu are nici o importanță.
4. Am și eu un sfat pentru tine: nu-mi mai da sfaturi, pentru că nu primesc sfaturi decât de la cei mai inteligenți decât mine. Nu e cazul tău.
Numele meu este Dan. Tu te ascunzi dupa Mr. Big. Scrii lucruri gratuit pe un site la care doritorii de publicitate ar trebui sa plateasca multi bani. Nu te supara, nu sintem compatibili IQ si nu stiu daca sint mai inteligent decit tine. Poate reactiile tale irascibile sa defineasca relatia IQ dan-IQ Big. La buna rescriere. Eu citesc literatura diversa, dar faptul ca mai comentez aberatii este ca incerc sa dau cu DDT pentru paraziti ( ca altadata). O sa incerc sa ma „obtin”, cun zicea tatal meu altadata.
Mr. Big
pamfletul este un gen literar promovat de oameni de cultura (vezi Vadim Tudor, Pastorel Teodoreanu, Constantin Tanase,….)
Te documentezi foarte bine din presa de scandal, ceea ce insemna ca citesti din cind in cind de pe telefon. Nu e rau, dar nici bine, pentru ca adevaratatele valori le gasesti la biblioteca judeteana Petre Dulfu din Baia Mare.
Bancusoarele tale sint jenante. Nu stii cine are IQ mai mare si cita cultura are oponentul, dar dupa textul scris se poate face o evaluare.
PS
Numele meu este Dan, fata pseudonim.
Pentru Dan
1. Am priceput că nu-ți place cum scriu, ceea ce nu mă deranjează absolut deloc. Faptul că o să te „obții” de la a mai citi ce scriu iarăși nu mă interesează. Poți să citești sau poți să nu citești, mi-e egal. După cum poți să comentezi ce-am scris sau să nu comentezi. Pentru mine e același lucru. Și pentru că tu nu o să mai citești ce o să mai scriu, urmarea firească fiind că nici n-o să mai comentezi ce-am scris, o să-ți răspund o ultimă dată. Îmi spui că scriu lucruri gratuit și că scriu aberații. E o părere și asta, ca multe altele. Observ însă un lucru: în afară de faptul că ești critic cu felul în care scriu, nu zici numic despre fondul problemei. Nu scrii un rând despre plagiatul lui Nicu Ciucă! Teza de doctorat a lui Nicu Ciucă e un plagiat ordinar. Asta e problema, nu cum scriu eu despre un plagiator! Și asta nu e o aberație, nu e un lucru gratuit, e o realitate. Nu m-ar interesa plagiatul lui Ciucă și nu l-aș fi amintit niciodată, dacă Nicu Ciucă n-ar fi ocupat funcții importante în stat și dacă nu s-ar zbate să obțină funcția supremă în stat. Ți-am mai explicat, dar se pare că nu vrei ori nu poți să înțelegi. Asta e problema ta, că nu scriu eu frumos sau nu scriu cum să-ți placă ție? Că Nicu Ciucă e un plagiator ordinar, nu e o problemă pentru tine? Dă-o-n Doamne iartă-mă de scriitură, nu-i de calitate, am înțeles. Dar plagiatul lui Ciucă e de calitate pentru tine? Într-o privință ai, totuși, dreptate. Reacțiile mele sunt irascibile atunci când vorbesc sau scriu despre impostori, plagiatori, hoți și nemernici. Chestie de temperament. Și scrisul mai e cum e, dar să mă auzi cum vorbesc despre ei, că acolo-i spectacolul cel mare. Birjarii din Bucureștiul interbelic ar putea lua notițe după câte o avalanșă de înjurături și blesteme pe care o cobor asupra lor. Chestie de temperament. Nu mă pot abține. Și-mi și place. E mica mea răzbunare împotriva gunoaielor care ne guvernează.
2. Textul care nu-ți place nu e un pamflet, e o opinie. Diferită de a ta. În altă ordine de idei, ești foarte departe de poziția în care ai putea să-mi explici ce reprezintă pamfletul. Iar faptul că mi-l dai exemplu pe Vadim Tudor spune multe despre tine. Nu am timp și nici răbdare să-ți dau o sută de exemple de dejecții, de atacuri suburbane, fără nici o legătură cu ideea de pamflet, produse de Vadim.
3. Am înțeles că numele tău e Dan, nu e un pseudonim. Foarte bine. Ca să nu zici că mă ascund după un pseudonim, uite: numele meu e Ioan.
4. Nu am înțeles prea bine ce te face să crezi că ai avea căderea să deparazitezi tu presa. În afară de vocea și talentul tău, ce te recomandă pentru această acțiune sisifică? În afară de comentarii lipsite de sens, ai scris vreodată ceva? Ai ceva volume publicate sau articole apărute în reviste de specialitate? Dacă da, trimite-mi și mie câteva titluri. Promit că am să citesc tot ce ai scris și s-a publicat. Nu de alta, dar, ca să te citez, „după scris se poate face o evaluare”. Tare mă tem că, în cazul tău, evaluarea vizează nimicul…
O ultima vorba pentru tine, Mr. BIG:
Liniste…
Un om,
O camera goala,
Un telefon
Care nu suna.
Singuratate…
Un om,
O camera goala,
Un telefon
Care nu va suna
Niciodata.
In care camera te afli?
O ultimă vorbă pentru tine, Dane:
Ca de obicei, nimic concret. Nici un răspuns la întrebările pe care ți le-am adresat. Nici o părere despre plagiatul lui Ciucă, despre nulitatea asta în politica românească.
Inodor, incolor și inutil.
Și pentru că mi-ai scris ultima oară, în ultimul meu răspuns îmi permit să-ți mulțumesc, pentru că tu (și alții ca tine) mă fac să nu renunț și să scriu, chiar mai mult decât aș fi făcut-o în alte condiții, despre gunoaiele de tip Ciucă.
Toate cele bune, Dane!