Autoritățile vor să extindă tipurile de lucrări pentru care se vor putea cere bani de la stat, nu doar pentru reabilitarea termică a blocurilor, așa cum este în prezent. Este vorba despre o Ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Potrivit actului normativ, România și-a asumat prin PNRR, Componenta 5 Valul Renovării, să renoveze energetic cel puțin 4,3 milioane m2 de clădiri rezidențiale și cel puțin 2,3 milioane m2 de clădiri publice, prin „instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și renovarea integrată, jalon care trebuie atins până la data de 31 martie 2022, prin publicarea ordinului ministerial de stabilire a schemei de finanțare”.
„Consecința negativă pe care o poate avea neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență o constituie faptul că România nu își poate respecta obligațiile asumate prin Planul național de redresare și reziliență, întrucât aplicabilitatea schemei naționale de sprijin pentru renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și renovarea integrate care trebuie lansată până la 31 martie 2022, este strict dependentă de modificările aduse prin prezentul act normativ.
Lucrările de intervenţie/Activităţile pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, eligibile în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt lucrări de reabilitare termică a anvelopei, lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire, lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum, lucrări de înlocuire a lifturilor sau lucrări de modernizare a lifturilor prin înlocuirea mecanismelor de acționare electrică a ascensoarelor de persoane, precum și lucrări de reparare/înlocuire a componentelor mecanice, a cabinei/ușilor de acces, a sistemului de tracțiune, cutiilor de comandă, troliilor, după caz, conform măsurilor prevăzute în raportul tehnic de specialitate. Se vor mai da bani de la stat și pentru lucrări care au ca scop asigurarea calității aerului interior prin montarea/repararea/înlocuirea instalației de ventilare, inclusiv în spațiile comune, respectiv prevederea de soluții de ventilare mecanică centralizată sau cu unități individuale cu comandă locală sau centralizată, utilizând recuperator de căldură cu performanță ridicată, lucrări de reabilitare/modernizare a instalațiilor de iluminat în spațiile de utilizare comună ale clădirii, montarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri, alte activități care conduc la creșterea performanței energetice a clădirii, instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora -, în scopul reducerii consumurilor energetice din surse convenţionale şi a emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru care nu au fost aprobate dosarele de finanţare prin «Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire», în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Mai adăugăm lucrări de instalare a infrastructurii de cablare, respectiv conducte pentru cabluri electrice, pentru fiecare loc de parcare, care să permită instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare a vehiculelor electrice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit actului normativ care urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, lucrările de reabilitare termică a anvelopei cuprind izolarea termică a faţadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie termoizolantă pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a părţii vitrate, izolarea termică a faţadei – parte opacă, inclusiv termo-hidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei, cu sisteme termoizolante, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor, cu respectarea prevederilor legale, izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter, izolarea termică a planșeelor sau a pereților care formează anvelopa clădirii ce delimitează spațiul încălzit de alte spații comune neîncălzite, asigurarea unui nivel ridicat de etanșeitate la aer a anvelopei clădirii, atât prin montarea adecvată a tâmplăriei termoizolante în anvelopa clădirii, cât și prin aplicarea de tehnologii de reducere a permeabilității la aer a elementelor de anvelopă opace cu asigurarea continuității stratului etanș la nivelul anvelopei clădirii.
În ceea ce privește lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire, acestea ar urma să cuprindă repararea/refacerea instalaţiei de distribuţie a agentului termic între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, în scopul reducerii pierderilor termice şi de agent termic/apă caldă, precum şi montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare şi a robinetelor de presiune diferenţială la baza coloanelor de încălzire în scopul creşterii eficienţei sistemului de încălzire prin autoreglarea termohidraulică a reţelei, repararea/înlocuirea cazanului şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară, în scopul creşterii randamentului şi al reducerii emisiilor de CO(2), reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului termic – încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, include montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor termice şi de agent termic/apă caldă şi al creşterii eficienţei energetice.
Odată cu executarea lucrărilor de intervenţie prevăzute în această lege pot fi eligibile şi următoarele lucrări conexe, în condiţiile în care acestea se justifică din punct de vedere tehnic în expertiza tehnică şi, după caz, în auditul energetic, respectiv repararea elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip şarpantă, demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie, refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie, repararea/refacerea canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării naturale a spaţiilor ocupate, realizarea lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul centralizat de producere şi furnizare a energiei termice, montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum, repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe, repararea/înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de canalizare menajeră şi/sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe până la căminul de branşament/de racord, după caz.
Realizarea lucrărilor de intervenţie prevăzute mai sus „are ca scop creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, astfel încât nivelul optim din punctul de vedere al costurilor acestor lucrări să se situeze în intervalul nivelurilor de performanţă pentru care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă. Măsurile propuse pentru renovarea energetică trebuie să conducă la o reducere cu minimum 50% a consumului anual specific de energie finală calculat pentru încălzirea spațiilor, precum și la o reducere cu minimum 30% a consumului anual de energie primară totală, față de valorile calculate înainte de realizarea lucrărilor de intervenție”.
Dragoș HOJDA