Casa nr. 2 din Piața Libertății
Monument istoric de arhitectură, secolele XVI-XVIII
Casa nr. 2 este poziționată pe latura de sud a Pieței Centrale. S-a spus despre ea, cu ceva timp în urmă, că păstrează „cel mai fidel stilul arhitectonic german caracteristic vechiului oraș Baia Mare”.
Fiecare edificiu, mai mult sau mai puțin impunător, din centrul vechi al orașului, are o poveste care ne ajută să ne cunoaștem mai bine istoria locală. Povestea acestei clădiri ne duce cu câteva sute de ani în urmă, într-o vreme în care civilizația urbană capătă noi și semnificative dimensiuni.
Schola Rivulina
La mijlocul secolului al XVI-lea, în contextul victoriei Reformei religioase, la Baia Mare a fost înfiinţată în anul 1547 prima şcoală evanghelică reformată superioară numită Schola Rivulina, care, mai bine de două secole (1547-1755) a pregătit slujitori ai bisericii şi învăţători. Prin activitatea acestei importante instituţii educative, oraşul a devenit şi un important centru de pregătire şcolară.
Contrareforma a dus la înființarea unei alte instituții, Gimnaziul catolic (1692), care a funcționat un timp în clădirea școlii reformate (Schola Rivulina). După o scurtă perioadă în care reformații au primit iarăși clădirea, aceștia au fost nevoiți apoi să se mute și să-și construiască o clădire din lemn (1713), la marginea orașului de atunci, în apropierea Săsarului, unde Schola Rivulina și-a continuat activitatea până în anul 1755. Pe locul acelei construcții se află clădirea care aparține azi Liceului Teoretic „Németh László” (în care își desfășoară activitatea grădinița și clasele primare), construită în 1860 (cunoscută ca Școala Ajutătoare, care a funcționat câteva decenii în perioada comunistă și mai bine de un deceniu după 1989).
Inscripția din grindă
O mărturie importantă pentru istoria Scholii Rivulina a fost descoperită după anii 1900. Este vorba despre o meşter-grindă, cu următorul text în limba latină inscripţionat pe ea: SCHOLA ECCLAE HELVETICAE CONFESSION; N. BANSIS. RESTAURATA SUB JUD. GRSI. D. SF. DE…SF HUNYAD ET STF. JEREMIAS CVRAT B.S. (în traducere: Şcoala bisericii de credinţă helvetică din Baia Mare, restaurată în timpul judelui, nobil De… Ştefan şi al curatorilor Hunyadi Ştefan şi Jeremias Ştefan). Grinda a fost descoperită în incinta casei nr. 2 din Piaţa Libertăţii, casă care a adăpostit o vreme vechea şcoală confesională reformată. Din nefericire, în timpul intervențiilor meșter-grinda a fost fragmentată, prin urmare și textul de pe ea.
Imobilul păstrează elemente arhitecturale specifice mai multor etape istorice cuprinse între secolele XVI-XVIII ceea ce îi adaugă o plusvaloare documentară comparativ cu alte clădiri din piață. În decursul anilor spațiile de la parter și de la etaj, unde accesul se face din Piața Cetății, au avut diferite funcționalități (comerciale, locuințe etc.).
La începutul secolului XX clădirea a servit drept depozit (hambar), în anii 1969 a trecut prin mici amenajări și reparații interioare și exterioare, după care parterul a găzduit timp îndelungat un binecunoscut și apreciat local de servire a mesei, Restaurantul lacto-vegetarian.
Autori text: Viorel RUSU, Lucia POP
Sursa documentară: Viorel Rusu, Lucia Pop, „Clădiri, edificii, monumente și statui cu poveste. O altfel de istorie a orașului Baia Mare”, Seria „Muzeul Viu” nr. 8, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Ediția a II-a revăzută, Baia Mare, 2024
TRECEM ZI DE ZI PE LINGA ISTORIE FARA SA O CONSTIENTIZAM.
Felicitari istoricilor Lucia si Viorel.
Da domnule Dan și chiar încercând să o desființăm . După 90 când mafioții se străduiau să pună mâna pe oraș și chiar au reușit să transforme centru istoric în crâșme , o fetiță ( așa zis jurnalista ) incerca sa ne convingă că centrul vechi datează doar din 1990 . Și așa au reușit să pună mâna pe spații șisă distrugă inclusiv parte din istoria orașului .