Jurnaliștilor ar urma să li se interzică accesul în pădure. Pe ideea că dacă vezi prea multe o poți păți. Și în Maramureș nu este pentru prima dată când ești oprit de persoane necunoscute și întrebat de ce faci fotografii la copaci tăiați, căzuți, la pădure în general. Se întâmplă în zona Izvoare, Borșa, Vișeu, Poienile de sub Munte etc. Cât de normale sunt aceste lucruri, nu știm, dar ce știm este că deranjează. Pe cineva.
Societatea Academică din România (SAR) solicită oficial, printr-un comunicat de presă, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) să nu îngreuneze activitatea jurnaliştilor şi a activiştilor de mediu care documentează pe teren tăierile ilegale de arbori şi alte încălcări ale legii din pădurile României. Toate acestea fiindcă Guvernul, prin MMAP, a organizat consultări publice, în această săptămână, pe proiectul de lege pentru Noul Cod Silvic.
SAR face referire la reglementarea accesului în pădure, care se va face în scop recreativ, respectiv în scop profesional (pentru administrarea pădurii, control, activităţi economice şi cercetare ştiinţifică), „enumerând, în mod limitativ, categoriile de personal care au acces în pădure, fără ca printre acestea să se regăsească jurnaliştii şi activiştii de mediu”.
„Acest mod de reglementare riscă să genereze probleme grave pentru jurnaliştii şi activiştii de mediu în raport cu persoanele, ocoalele silvice şi firmele ale căror activităţi în pădure le investighează, documentează, monitorizează şi raportează, că e vorba de tăieri de arbori, vânătoare, administrare de arii protejate ori dezvoltarea unor diferite proiecte, mai mult sau mai puţin legale. În acelaşi timp, ideea că jurnaliştii sau membrii unor organizaţii non-guvernamentale s-ar putea afla în pădure doar în scop recreativ, dar nu şi în timpul desfăşurării unor activităţi profesionale, riscă să le afecteze drepturile”, spune Mihai Goţiu, responsabil de dezvoltarea şi promovarea politicilor de mediu în cadrul SAR.
„Accesul nerestricţionat în pădure este o revendicare mai veche a societăţii civile din România şi e conformă cu o tendinţă manifestată deja în mai multe ţări europene, de recunoaştere a acestui drept, indiferent că e vorba de păduri publice sau private. Proiectul Noului Cod Silvic propune o asemenea prevedere, la articolul 58, care permite, în scop recreativ, accesul pe jos (pedestru) în tot fondul forestier naţional, iar pe bicicletă pe drumurile forestiere şi pe potecile şi traseele marcate. În cadrul aceluiaşi articol, jumătate din cadou este luat înapoi, prin acordarea posibilităţii proprietarilor de păduri private de a limita, îm mod discreţionar, accesul recreativ, ceea ce nu e greu de anticipat că se va întâmpla, mai ales în cazul pădurilor în care legalitatea tăierilor ori a vânătorii e încălcată. Mărul otrăvit este, însă, articolul 59, în care sunt enumerate exhaustiv şi limitativ categoriile de personal care au acces în pădure în scop profesional”, a mai menționat Goțiu.
Potrivit acestuia, reglementarea accesului în pădure cu diferenţierea în funcţie de scop (recreativ, respectiv profesional) va genera şi va escalada conflicte, încurajând administratorii de păduri, publice şi private, să încerce să-i împiedice să intre în pădure (pe motiv că dacă n-au venit să se relaxeze, n-au ce căuta acolo) ori să-i dea în judecată pe jurnalişti şi activişti, în procese abuzive, de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation).
„Procesele în justiţie de tip SLAPP au devenit o problemă globală, cu o utilizare tot mai la modă şi în România, discutată şi la nivelul UE, fără a avea, însă, o soluţie de contracarare. Scopul acestor procese nu e, neapărat, câştigarea lor, ci intimidarea, tocarea timpului, a nervilor şi a resurselor financiare ale jurnaliştilor şi activiştilor, pentru a-i împiedica să-şi desfăşoare activitatea lor în interesul publicului. Modul în care s-a redactat accesul în pădure în proiectul Noului Cod Silvic e o minge ridicată la fileu pentru astfel de procese şi conflicte. Jurnaliştii şi activiştii s-ar putea afla, legal, în pădure doar „în scop recreativ”, le-ar putea crea probleme în cazul unor accidente – pentru a nu discuta de agresiuni fizice – de genul pierderii unor drepturi care depind de recunoaşterea faptului că, în momentul accidentului, desfăşurau o activitate lucrativă (compensări, prime de asigurări, pensii de urmaş, în cazuri extreme).
Nu-mi pun problema că jurnaliştii de investigaţie ori activiştii de mediu, membri sau nu în ONG-uri, se vor speria de o asemenea reglementare absurdă şi că nu vor mai merge în păduri, dar e o problemă de principiu, pe de o parte pentru că activitatea lor răspunde unor interese legitime ale cetăţenilor şi trebuie recunoscută ca atare, pe de altă parte pentru că rostul Noului Cod Silvic e de diminua infracţiunile din păduri, nu de a-i ajuta să le ascundă pe cei care le comit”, a mai spus Mihai Goţiu.
SAR va transmite, oficial, MMAP solicitările de eliminare a posibilităţii ca proprietarii de păduri private să poată restricţiona arbitrar accesul în pădure în scop recreativ, respectiv de adăugare a jurnaliştilor şi activiştilor de mediu în categoriile care au acces nerestricţionat în pădure în scop profesional.
SAR cere oficial:
– utilizarea noilor tehnologii: obligativitatea arhivării monitorizărilor video pe o perioadă mai mare de 30 de zile şi instituirea unor sancţiuni contravenţionale, respectiv penale pentru nerespectarea acestei obligaţii; respectiv obligarea MMAP să conecteze monitorizările video cu sistemul de urmărire a trasabilităţii materialului lemnos, SUMAL 2.0, şi transparentizarea prin aplicaţia Inspectorul Pădurii;
– produsele nelemnoase ale pădurii: eliminarea modificării aberante prin care fauna şi peştii din râurile de munte devin proprietatea deţinătorilor pădurilor şi la discreţia administratorilor acestora (!) şi introducerea obligativităţii studiilor de mediu pentru avizele şi autorizaţiile necesare recoltării altor produse nelemnoase în scop comercial (trufe, ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale etc.);
– arborii din afara fondului forestier naţional: reintroducerea ca infracţiune a distrugerii, ruperii, smulgerii din rădăcini a copacilor din parcurile şi ale spaţii verzi din localităţi;
– sancţionarea transporturilor ilegale de materiale lemnoase: eliminarea prevederii care ar permite reutilizarea pentru transportul lemnului a mijloacelor de transport confiscate pentru transport ilegal, dacă procesul penal nu se soluţionează definitiv în 6 luni.
Dragoș HOJDA