Am fost aproape și totuși atat de departe. Dacă inițial Austria respingea pe față candidatura Romaniei la Schengen, s-a dovedit că mai sunt și alții care nu ne vor. Olanda, care inițial a fost împotrivă, iar apoi s-a răzgandit. De ce, numai ei știu. Respingerea intregării Romaniei în spațiul Schengen a fost criticată de romani în fel și chip. S-a cerut boicotarea afacerilor pe care le are Austria în țara noastră, în special. Însă au fost și romani care nu au contestat decizia, avand argumente solide.
Romani care trăiesc în Austria sau Italia și văd diferențele care există. Văd cum la unii munca e răsplătită, iar la alții e răsplătită „smechereala”, e glorificată prostia, îmbogățirea peste noapte etc. Poate așa se și explică acest număr de mare de romani care vor să se îmbogățească din drogurile introduse în școli, pentru că consumul de droguri în școli a atins un nivel greu de imaginat.
Cine are dreptate? Nu știm, știm doar că nu suntem demni de Schengen încă. I-am ajutat pe ucraineni, dar nu ne-au impus-o cei de la UE. Am făcut-o pentru că am vrut noi, ca romani. Ajutăm. Ce va fi, vom vedea. Deocamdată nu suntem demni de Schengeni, iar poate problema e la noi, nu la ei. A, plus că am descoperit ca romanul se pricepe de minune și la politică externă.
„MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.
Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE.
Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziție de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ,,sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.
Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici”, arată MAE.
Dragoș HOJDA