La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul a aprobat, în şedinţa din această săptămană, o serie de modificări la Legea nr. 212/2022 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. Mai precis, pentru eficientizarea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, prin actul normativ se propune încadrarea, în categoria cheltuielilor eligibile prin Program, şi a cheltuielilor pentru elaborarea expertizelor tehnice, în vederea încadrării clădirilor într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, pentru elaborarea auditului energetic şi pentru elaborarea certificatului de performanţă energetică după intervenţie.
„Totodată, se elimină termenul de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pentru transmiterea solicitărilor de includere în program şi a aprobării listelor-sinteză cu obiectivele propuse spre finanţare prin raportare la creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie, prevăzute în legea bugetară anuală. Prin aceste modificări, beneficiarii au posibilitatea să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei solicitarea de includere în Program şi necesarul de sume de la bugetul de stat, în orice moment, iar listele vor fi întocmite şi aprobate/completate pe măsura constatării îndeplinirii cerinţelor legale privind eligibilitatea includerii în Program. Pentru asigurarea predictibilităţii Programului, având în vedere că sesiunea privind depunerea cererilor de finanţare a început odată cu intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, eliminarea obligativităţii aprobării listelor în limita creditelor de angajament va intra în vigoare la data de 1 august 2023.
Începând din acest an, Ministerul Dezvoltării derulează Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care, pentru anul 2023, are un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare şi 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanţarea este de 100%. Ministerul nu cere cofinanţare nici de la locatari, nici de la autorităţile locale sau centrale, a precizat ministrul Cseke Attila, care a subliniat că programul este unul multianual, de interes şi utilitate publică, derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022, şi, în cadrul Programului, sunt incluse atât clădirile de locuinţe multietajate, cât şi clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII. Cererile de finanţare pot fi depuse de autorităţile publice locale şi centrale”, precizează Ministerul Dezvoltării.
Oficialii acestui minister spun că obiectivul Programului îl constituie „finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare la clădirile încadrate de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată în conformitate cu normativul Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data solicitării includerii în Program, în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice, precum şi asigurării funcţionalităţii acestora conform tuturor cerinţelor fundamentale şi a creşterii eficienţei energetice”.
Mai spunem doar că până în prezent, în cadrul platformei digitale investitii.mdlpa.ro, au fost primite 235 de cereri de finanţare, în valoare totală de peste 4,29 miliarde lei, din care 54 de unităţi de învăţământ, 8 unităţi sanitare şi 17 instituţii culturale. Dintre cele 235 de cereri, 128 au fost depuse de autorităţile locale din municipiul Bucureşti.
Dragoș HOJDA