Ministerul Justiției a anunțat recent că supune dezbaterii publice Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Ministrul Alina Gorghiu a recunoscut că acesta este un proiect așteptat de toată, fiind vorba de revizuirea legii cetățeniei, considerat a fi „un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. Prin această lege, urmărim să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea, prin noua lege am consolidat cerințele și procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei”.
Proiectul aduce o serie de schimbări, printre care „soluționarea dosarelor privind cetățenia în ordinea cronologică a depunerii acestora (prioritizarea doar pentru cazuri justificate și limitativ prevăzute), termene clare și un proces eficient pentru obținerea cetățeniei române, aplicantul va putea urmări stadiul dosarului online, cu precizarea că din iunie 2026, orice solicitant poate accesa aplicația, de oriunde, pentru a vedea stadiul soluționării dosarului. Dovada cetățeniei române se va face și cu cardul de cetățenie română, o serie de proceduri verificabile și securizate pentru a garanta certitudinea stabilirii identității viitorilor cetățeni români: prelevarea de date biometrice de la solicitant, în aceeași manieră ca atunci când un cetățean român vrea să obțină un pașaport, o procedură obligatorie pentru documentele oficiale depuse în dosarele de cetățenie: extrase originale de pe actele de stare civilă, eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române, respectiv dovedirea de către solicitanți a atașamentului față de valorile supreme ale statului român”.
„În materia acordării la cerere a cetățeniei române, la articolul 8 alin. (1) lit. a), se înlocuiește cerința impusă persoanei care solicită acordarea cetățeniei române de a avea domiciliul, în condițiile legii, pe teritoriul României, cu aceea de a locui, în condițiile legii, pe teritoriul României. Similar reglementării din alte state, proiectul propune instituirea unui indicator de integrare suplimentar în cazul solicitanților de cetăţenie, respectiv atașamentul acestora față de valorile supreme ale statului român. În materia acordării cetăţeniei pe bază de şedere, se propune ca termenele legale de şedere să fie reduse la jumătate atunci când solicitantul s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia, în condițiile legii, pe teritoriul României, când solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv când solicitantul a dobândit o formă de protecție internațională potrivit prevederilor legale în vigoare și face dovada participării active la viaţa economică, socială şi culturală a societății româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de legislația în vigoare.
Proiectul de lege propune stabilirea unui termen legal global pentru întreaga procedură de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române, cu o durată de 2 ani, termenele actuale fiind nerealiste raportat la volumul de activitate al Autorității, la capacitatea instituțională actuală, chiar mărită sub aspectul resurselor umane alocate, dar și la complexitatea procedurilor și la imperativul verificării riguroase a îndeplinirii condițiilor legale în fiecare cerere în parte.
În ceea ce priveşte depunerea cererilor de acordare sau de redobândire cetățeniei române, pentru rațiuni de simplificare și predictibilitate a procedurii, se instituie regula că acestea vor fi depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României ori de câte ori prin cererea petentului se solicită menținerea domiciliului în străinătate. Dispoziții similare sunt reglementate și în ceea ce privește locul depunerii jurământului de credință. Proiectul stabilește măsuri complementare necesare pentru asigurarea integrității procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române, în scopul eliminării riscurilor reprezentate de situațiile care ar putea duce la dobândirea în mod fraudulos a cetățeniei române prin: impunerea unui standard probatoriu obligatoriu pentru documentele oficiale emise de autoritățile altor state și depuse în dosarele de cetățenie în scopul dovedirii îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea/redobândirea cetățeniei române (doar cu extrase originale de pe actele de stare civilă, eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române; avantajul evident al acestei reglementări constă în faptul că verificarea condițiilor legale se va face pe baza unor documente oficiale recente, care cuprind elemente de siguranță certe și verificabile); posibilitatea Comisiei pentru cetățenie de a solicita înfățișarea în original a certificatelor de stare civilă sau a altor înscrisuri depuse de către solicitant; posibilitatea Comisiei de a dispune citarea solicitantului în vederea audierii acestuia, pentru clarificarea unor aspecte cuprinse în cererea de acordare a cetățeniei sau care rezultă din actele depuse de către acesta ori în cazul în care audierea este apreciată a fi necesară în vederea stabilirii îndeplinirii uneia sau mai multora dintre condiţiile pentru acordarea cetățeniei, prevăzute de lege.
Proiectul stabileşte înregistrarea audio – video a interviului de verificare a cunoașterii limbii române și a ceremoniei depunerii jurământului de credință, impune principiul soluționării cererilor privind acordarea și redobândirea cetățeniei române în ordinea cronologică a depunerii acestora și reglementarea strictă a situațiilor de excepție, de soluționare prioritară, în situații temeinic justificate exclusiv de considerente obiective, astfel încât să fie eliminat riscul posibilei prioritizări arbitrare. Se propune reconfigurarea procedurii de comunicare către solicitanți a corespondenței Autorității Naționale pentru Cetățenie, inclusiv a solicitărilor şi citaţiilor adresate acestora de către Comisia pentru cetățenie şi a ordinelor emise, potrivit legii, de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, plecând de la împrejurarea că, în raport de limitele tehnice inerente ale procedurii de comunicare prin e-mail, procedura de comunicare electronică a actelor nu poate fi considerată îndeplinită în absența unei confirmări a primirii acesteia din partea destinatarului, în caz contrar Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie neavând certitudinea că mesajul a ajuns la destinatar, chiar dacă, în fapt, actul comunicat a parvenit destinatarului.
Proiectul prevede completarea cadrului legal – inclusiv în materia documentelor de călătorie şi a actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi în alte domenii – din perspectiva introducerii verificărilor biometrice în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, prin implementarea unor procese verificabile și sigure pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric, înainte de a li se acorda cetățenia română şi, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc. Proiectul de lege instituie măsurile necesare şi proporționale pentru a garanta certitudinea stabilirii identității viitorilor cetățeni români, prin prelevarea datelor biometrice la înregistrarea cererilor (fotografie în format biometric şi amprente digitale) şi, ulterior, prin compararea amprentelor prelevate cu elementele comparabile direct verificabile, atât la momentul depunerii jurământului de credință față de România (moment care marchează dobândirea cetățeniei române), cât şi, ulterior dobândirii cetățeniei, la momentul depunerii de către aceștia a cererilor de eliberare a actului de identitate sau documentului de călătorie românești.
Măsurile de introducere a biometriei privesc şi înlocuirea actualului certificat de cetățenie format hârtie cu un card electronic de cetățenie română, eliberat celui căruia i s-a acordat sau care a redobândit cetățenia română. Cardul de cetățenie română include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate datele biometrice și date personale ale titularului”, se arată în proiectul de lege supus dezbaterii publice.
Alte lucruri de știut sunt faptul că pierderea cetățeniei de către cel adoptat are loc doar dacă adoptatorii sau, după caz, adoptatorul solicită în mod expres aceasta, iar adoptatul dobândește cetăţenia adoptatorului în condițiile prevăzute de legea străină, precum și faptul că data pierderii cetățeniei române în aceste condiții este data aprobării cererii adoptatorilor sau, după caz, a adoptatorului. Apoi, o constatare a nulităţii adopţiei sau anularea adopției nu produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al nulităţii sau anulării adopţiei, acesta devine apatrid.
Dragoș HOJDA