Cresterea economica va cunoaste probabil o decelerare in anii 2020-2021 in raport cu anul 2019, dar va ramane solida, cu un ritm asteptat sa coboare doar in 2021 vizibil sub cel potential, se arata in minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR din 7 februarie 2020, informeaza AGERPRES.
„In ceea ce priveste viitorul pozitiei ciclice a economiei, potrivit evaluarilor membrilor Consiliului, cresterea economica va cunoaste probabil o decelerare in 2020-2021 in raport cu anul 2019, dar va ramane solida, cu un ritm asteptat sa coboare doar in 2021 vizibil sub cel potential, perspectiva ce implica o plafonare initiala a excedentului de cerere agregata la valori superioare celor prognozate anterior, urmata de inscrierea lui pe o traiectorie lent descendenta. Totodata, s-a observat ca, similar evaluarii precedente, consumul gospodariilor populatiei va redeveni probabil in 2020 si isi va consolida apoi pozitia de principal determinant al cresterii economice, pe fondul dinamicii alerte a venitului disponibil real – sustinuta si de scaderea ratei inflatiei si de majorarea transferurilor sociale -, precum si in conditiile unor rate reale ale dobanzilor bancare presupuse a se mari foarte lent pe orizontul prognozei”, se precizeaza in document.
La randul ei, dinamica investitiilor este anticipata sa ramana relativ robusta – desi, in scadere fata de 2019 – date fiind inclusiv previziunile privind cresterea cheltuielilor publice cu aceasta destinatie, asociata cu o ameliorare a absorbtiei fondurilor europene.
De asemenea, incertitudinile ce decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, precum si riscurile astfel induse la adresa perspectivei cresterii economice, implicit a celei a inflatiei, continua insa sa fie deosebit de mari, au subliniat in mod repetat membrii Consiliului.
„S-au facut referiri la cresterea mult peste 3 la suta din PIB a deficitului bugetar in anul 2019, evolutie ingrijoratoare inclusiv din perspectiva costurilor de finantare, dar si cu posibile implicatii asupra executiei bugetare curente, mai ales in contextul calendarului electoral si al prevederilor noii legi a pensiilor. In acelasi timp, insa, a fost evocat cadrul de guvernanta fiscala al UE, implicand o posibila initiere a consolidarii fiscale in cursul acestui an, de natura sa impuna masuri corective suplimentare celor deja incorporate in programul bugetar. S-a aratat din nou ca o corectie bugetara graduala si nerecurgerea in acest an la majorari de taxe/impozite ar fi de natura sa previna o franare brusca a economiei si cu atat mai mult o recesiune, implicit o potentiala agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern si a celui extern”, arata documentul.
Membrii Consiliului au apreciat ca incertitudini crescute provin si din mediul extern, date fiind dinamica scazuta a economiei zonei euro si a celei globale si riscurile la adresa perspectivei acestora induse de epidemia de coronavirus, dar si eventuala reacutizare a conflictului comercial global si a incertitudinilor legate de Brexit.
„Inclusiv pe acest fond, perspectiva continuarii deteriorarii contului curent si a pozitiei externe de ansamblu a economiei a fost considerata din nou deosebit de preocupanta, prin riscurile induse la adresa macrostabilitatii, dar si a sustenabilitatii cresterii economice”, se arata in minuta BNR.
In evaluarile realizate, membrii Consiliului au facut noi referiri la discrepanta dintre robustetea absorbtiei interne si slabirea cererii externe, precum si la probleme de competitivitate non-pret ale unor sectoare, dar si la pierderile de competitivitate prin pret inregistrate de unele companii, pe fondul majorarii sustinute a costurilor salariale si al cvasi-stabilitatii cursului de schimb al leului.
Totodata, membrii Consiliului au reafirmat nevoia corectarii controlate a dezechilibrului extern, prioritar printr-o ajustare bugetara, complementata de reforme structurale consistente, care solicita insa timp, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie.
In acest context, a fost reiterata importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a readucerii si mentinerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie, in conditii de protejare a stabilitatii financiare. In acelasi, timp, s-a apreciat ca, date fiind conditiile macroeconomice si riscurile interne si externe, pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara este esentiala.