Deficitul comercial al României cu produse agroalimentare nu poate fi redus decât prin dezvoltare, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, care şi-a propus salvarea sectorului suin şi o balanţă comercială „0” pe produsele din carne de porc într-o perioadă de 5 ani, informează AGERPRES.
„Vorbind de porc, în momentul de faţă sunt contracte semnate în finanţare şi în execuţie pentru 56.000 de locuri de cazare pentru scroafe, în ferme noi. Asta înseamnă că după finalizarea acestor investiţii pe o perioadă de 2 ani, putem produce în plus, în România, aproape 1,6 – 1,8 milioane de purcei. Vom continua acest program de reproducţie şi în perioada următoare, pentru că din calculul economic pe care l-am făcut la Ministerul Agriculturii şi am discutat şi cu sectorul, practic un purcel importat pentru a fi băgat într-o fermă de gras este aproape 128 de euro. Costul de producţie pentru un purcel crescut în România este de 60 euro. Asta înseamnă că aceşti bani care ar trebui să rămână în buzunarele fermierilor şi în fermele din România pentru a avea un capital de lucru şi a se dezvolta, pleacă în altă parte, în afara României”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
Şeful de la Agricultură a subliniat că îşi doreşte să se producă în România cantitatea necesară de purcei, care se ridică la circa 9 milioane, iar ulterior aceasta să fie introdusă în fermele de creştere a porcilor.
„Cred în salvarea sectorului suin pentru că este un sector pe care mi l-am asumat ca ministru al Agriculturii, pentru că vreau ca în România să se producă cantitatea necesară de purcei. Practic, sunt 9 milioane de purcei de care România are nevoie pentru a fi integraţi în fermele de gras. Este un sector prioritar şi v-am spus atâta timp cât voi fi şi voi deţine această funcţie de ministru al agriculturii vreau ca sectorul suin din România să fie salvat. Vreau ca balanţa comercială să fie „0” pe produsele din carne de porc. Dacă începem anumite programe şi ne ţinem de ele, dacă este continuitate pe aceste proiecte care sunt de siguranţă alimentară, indiferent cine va fi ministru, cred că într-o perioadă de 5 ani, dacă se merge în ritmul acesta, balanţa comercială îşi va reveni. Cred că toţi avem datoria, toţi care vom fi pe scaunul acesta de ministru, să ne uităm în balanţa comercială şi să dăm românilor carne şi produse alimentare fabricate în România. E păcat ca milioanele de tone de cereale să plece la export, atâta timp cât poţi să dezvolţi aici sectorul zootehnic, care înseamnă plus valoare”, a explicat el.
Ministrul Agriculturii a menţionat că a luat decizia de a schimba modul de accesare a fondurilor europene din Planul Strategic 2023-2027, iar cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate.
„Am luat o decizie în ceea ce priveşte pe măsurile de accesare a fondurilor europene din Planul Strategic 2023-2027: le-am împărţit pe deficitul din balanţa comercială. Practic, cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate, pentru a nu se mai întâmpla ca în 2024 să avem 70% numai proiecte pe parte de bovine, iar pe partea de porcine pe care avem deficit să nu putem face investiţii. Fiecare beneficiar care vrea să dezvolte în partea de zootehnie va avea axă separată. Vrei să-ţi faci fermă de porc, fermă de vacă, fermă de ovine, fermă de păsări, nu vor fi amestecate aceste proiecte. Totul a fost creat pentru a îndrepta balanţa comercială în România. Nu vreau să mai mergem în România pompieristic. Sunt adeptul dezvoltării agriculturii româneşti prin a dezvolta ferme şi a nu mai arunca banii fără a avea plus valoare”, a mai spus şeful de la Agricultură.
Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va finanţa partea de reproducţie, iar prin Planul Strategic oamenii vor putea accesa fonduri pentru partea de creştere.
„Reproducţia nu mai are ce căuta în Planul Strategic 2023-2027. Pe acest program, oamenii trebuie să acceseze proiecte pentru creşterea de porcului, atâta timp cât Ministerul Agriculturii face partea de purcel. Practic, să se dezvolte concomintent şi partea de creştere, de gras, iar purceii pe care îi producem în aceste ferme să meargă pe creştere. Vrem să nu ajungem în situaţia să producem purcei şi să fim nevoiţi să-i exportăm, pentru că nu avem ferme de gras. Toate au fost gândite cu cap, în aşa fel încât să producem 1,8 milioane de purcei în 2 ani de zile, iar prin banii alocaţi prin Planul Strategic pe creştere să fie acoperit efectivul de porci”, a explicat Florin Barbu.
Potrivit datelor statistice, numărul porcilor crescuţi anul trecut în fermele româneşti a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de 7 ori mai puţin faţă de anul 2000, iar acest lucru se vede în balanţa comercială în condiţiile în care România importă anual carne de porc de peste 750 de milioane de euro.
După apariţia pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar în 2022, la 750.000 de tone.