În aceste zile se discută despre bugetul pe anul 2023, romanii fiind interesați de salarii, dar și de pensii. Guvernul a anunțat că proiectul de lege aprobat de Guvern face parte din pachetul legislației bugetare pentru anul 2023 și stabilește țintele obligatorii pentru o serie de indicatori bugetari prevăzuți în Legea responsabilității fiscal-bugetare.
„Scopul acestui proiect este alocarea, cu eficiență, a fondurilor publice, o mai bună disciplină fiscală și o mai mare responsabilitate a ordonatorilor principali de credite în cheltuirea banilor publici. Proiectul de lege este corelat Strategiei fiscal – bugetare pentru perioada 2023-2025, care stabilește principiile, obiectivele și prioritățile fiscal bugetare ale Guvernului pentru perioada 2023-2025.
Astfel, potrivit proiectului de lege, pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,2 % din P.I.B., în timp ce pentru anul 2024, soldul bugetar va fi de – 2,95 % din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 7,9 % din P.I.B. Pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8 % din produsul intern brut luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât și ai piețelor financiare.
În anul 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare. Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40.000 milioane lei.
Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40 % din PIB și deficit ESA estimat la -4,40 % din PIB. Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2023 și perspectiva 2024-2025, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2023 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024”, se arată în decizia Guvernului.
Dragoș HOJDA