Analiza dată de Tribunalul Maramureș referitoare la anul 2022 ne arată că din cele 6.368 hotărâri pronunţate anul trecut de către judecătorii din cadrul Tribunalului Maramureş, au fost atacate un număr de 830 hotărâri, rezultând o pondere a atacabilităţii de 13,03%, mai mică decât cea înregistrată în anul precedent, când a fost de 20,69%.
„La nivelul Secţiei I Civile ponderea atacabilităţii a fost în procent de 17,73%, la nivelul Secţiei a II-a Civile, de contencios administrativ şi fiscal – în procent de 14,03%, iar la nivelul Secţiei Penale în procent de 3,96%. La Tribunalul Maramureş, din cele 830 hotărâri atacate au fost schimbate sau anulate în căile de atac, de către Curtea de Apel Cluj – 345 hotărâri, ceea ce reprezintă un indice de casare de 5,42%, mai mic în raport cu anul precedent, când acest indicator a atins valoarea de 6,51%.
La nivelul Secţiei I Civile din cadrul Tribunalului Maramureş, în anul 2022 au fost pronunţate 2.537 de hotărâri, din care au fost atacate 450 de hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de 17,73%. Au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac un număr de 155 hotărâri, rezultând un indice de casare de 6,11%. În anul 2022, la nivelul Secţiei a II-a Civile, de contencios administrativ şi fiscal, ponderea atacabilităţii a atins valoarea de 14,03%, din cele 2.266 hotărâri pronunţate fiind atacate doar 318 hotărâri. Trebuie subliniat că numărul hotărârilor desfiinţate sau modificate în căile de atac în anul 2022 este de 143, ceea ce indică un indice de 6,31%”, precizează Tribunalul Maramureș.
Anul trecut, potrivit documentului citat, la nivelul Secţiei Penale, ponderea atacabilităţii a atins valoarea de 3,96%, din cele 1.565 hotărâri pronunţate fiind atacate un număr de 62 hotărâri. Numărul hotărârilor desfiinţate sau modificate în căile de atac pronunţate de Secţia Penală în anul 2022 este de 47 ceea ce indică un indice de casare de 3,01%.
„Printre motivele principale care au condus la desfiinţarea sau modificarea hotărârilor în căile de atac, astfel cum rezultă din cuprinsul referatelor privind practica de casare, pot fi amintite interpretarea greşită a dispoziţiilor legale de drept material, nerespectarea normelor de procedură, lipsa rolului activ în activitatea de cercetare judecătorească, practica neunitară a instanţei de control judiciar. Indiscutabil, apare necesară continuarea preocupării pentru calitatea actului de justiţie, dar însăşi valoarea indicelui de casare ce se constată denotă că judecătorii Tribunalului Maramureş sunt conştienţi de necesitatea desfăşurării acti-vităţii cu respectarea exigenţelor specifice unui înalt profesionalism”, se mai precizează în raportul amintit.
Dragoș HOJDA