Se schimbă din nou Legea educației. Ministerul Educației a publicat recent proiectele de legi ale educației – „România Educată” (Legea Învățământului Preuniversitar și Legea Învățământului Superior). O primă modificare se referă la apariția unor noi evaluări obligatorii, la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a urmand a fi susținute evaluări scrise la materiile „Limba și comunicare” și „Matematică și Științe”. Apoi, meditarea elevilor de la propria clasă va reprezenta abatere disciplinară, profesorul putand fi sancționat inclusiv prin desfacerea contractului de muncă.
Potrivit prezentului proiect de lege evaluările au fost reglementate în scopul orientării și optimizării procesului de predare-învățare precum și gestionării propriilor rezultate ale învățării. Evaluarea este realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă.
„La finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic care a asigurat educația preșcolarilor, în colaborare
cu consilierul școlar, întocmește un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la
formarea competențelor cognitive și socio-emoționale ale copilului, conform metodologiei elaborate
de Ministerul Educației. La finalul clasei pregătitoare și al clasei întâi, personalul didactic de predare responsabil întocmește, în colaborare cu consilierul școlar, pe secțiunea specifică, un raport descriptiv de evaluare referitor la
dezvoltarea fizică și la formarea competențelor socio-emoționale și cognitive, cu centrare pe abilitățile
de citit, scris și calcul matematic, ale elevului, prin raportare la standardele naționale de evaluare,
conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației.
La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii, la limbă și
comunicare, matematică și științe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației. Proba de limbă și comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităților naționale, și limba maternă. Rezultatele acestor evaluări contribuie la monitorizarea calității învățării, cu rol reglator la nivel de sistem. Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului. Aceste evaluări includ și itemi de literație pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor”, se precizează în respectivul proiect supus dezbaterii publice.
Evaluarea națională. Concursul de admitere în clasa a -IX-a
Ministerul Educației recunoaște că „prezentul proiect de lege schimbă paradigma tranziției de la învățământul gimnazial la învățământul liceal prin reglementarea concursului de admitere. Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele Limba și literatura română, Matematică, respectiv Limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale, fiind organizată conform unei metodologii aprobate anual prin ordin al ministrului educației”.
„Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 60% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale. Minimum 10% dintre locuri sunt ocupate fără concurs, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES, și de către elevi de etnie romă. Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată.
Data desfășurării concursului de admitere este stabilită de Ministerul Educației și se face publică la
începutul fiecărui an școlar. Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, pe baza programei școlare, în
conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admiși la concursul de admitere participă la repartiția computerizată.”, precizează Ministerul Educației.
Schimbări la BACALAUREAT
Autoritățile pregătesc schimbări și la examenul de Bacalaureat. Va apare Bacalaureatul tehnologic, spre exemplu. Din start se spune că „absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificat de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal sau pe piața muncii”.
„Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat. Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare
b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare
c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare
d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială
e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială
f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază doar o singură
limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educației;
h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat
studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale de la toate filierele, profilurile și specializările – se
realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor
naționale de evaluare;
j) Proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare
profilului/probelor scrise E”, se precizează în respectivul proiect de lege.
Dragoș HOJDA