Legea propusă de Parlament pentru instituirea anului 2025 ca fiind „Anul Cardinal Iuliu Hossu” a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 968/25.X.2023 şi implică, potrivit informațiilor furnizate de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
2025 va implica desfăşurarea şi organizarea, pe toată durata anului, de evenimente culturale, diplomatice, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii, operei, personalităţii, martiriului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri şi a eforturilor depuse pentru salvarea evreiilor în timpul Holocaustului.
„Reamintim că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a organizat, în perioada 7-10 iunie a acestui an, „Conferinţa Internaţională de Istorie a Comunismului – 75 de ani de la desfiinţarea ilegală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică”, în parteneriat cu Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş a Bisericii Unite. A fost primul eveniment evocator, asumat de o instituţie a statului român, legat de ceea ce s-a întâmplat în anul 1948.
IICCMER are programat să organizeze şi în anul 2024 o Serie de manifestări ştiinţifice şi culturale care să implice desfăşurarea de evenimente (expoziţii, proiecţii de film, mese rotunde, conferinţe) la care să participe istorici, cercetători şi muzeografi, dar mai ales publicul larg interesat de istoria comunismului în România, cu precădere de momentele dramatice ale desfiinţării Bisericii Greco-Catolice”, spune Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Potrivit Wikipedia.org, Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. După, acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia, document care a fost înmânat regelui Ferdinand I al Românilor.
Episcopul Hossu s-a opus trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă Română. Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla. Se știe că închisoarea Sighet a fost una dintre cele mai temute închisori politice din România. Aici au ajuns elitele politice, religioase și intelectuale ale României. În intervalul 1950-1955 aici nu au fost întocmite acte de deces. Printre cei închiși la Sighet s-au aflat Gheorghe I. Brătianu, Arlette Coposu, soția lui Corneliu Coposu, Corneliu Coposu, Emil Hațieganu, Iuliu Hossu, Ilie Lazăr (garda de corp a lui Iuliu Maniu), Alexandru Rusu, episcop greco-catolic de Baia Mare sau Ion Cămășărescu, fost ministru de Interne.
Dragoș HOJDA