Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat în cadrul reuniunii extraordinare a NATO faptul că întărirea prezenţei aliate în România, la Marea Neagră şi pe întreg Flancul Estic reprezintă un obiectiv strategic al ţării noastre, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse asupra securităţii europene şi euroatlantice, iar această prezenţă consolidată trebuie să fie unitară, echilibrată şi coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, informează AGERPRES.
Administraţia Prezidenţială informează că, în cadrul reuniunii, liderii aliaţi au analizat impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv la Marea Neagră, precum şi asupra întregului spaţiu european şi euroatlantic. Discuţiile au reconfirmat unitatea şi soliditatea NATO şi a relaţiei transatlantice şi angajamentul ferm al aliaţilor de a acţiona fără ezitare pentru apărarea colectivă, precum şi ataşamentul faţă de articolul 5 al Tratatului de la Washington în ceea ce priveşte apărarea colectivă.
Reuniunea la nivel înalt a setat şi priorităţile în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, din iunie, când se vor lua decizii strategice privind adaptarea Alianţei pe termen lung, inclusiv cu luarea în considerare a noului context de securitate, şi se va adopta noul Concept Strategic al NATO.
Şeful statului a salutat adoptarea Declaraţiei Comune a Şefilor de Stat şi de Guvern aliaţi, care reflectă pe deplin obiectivele şi interesele strategice ale României, dar şi decizia de creare a Grupului de Luptă NATO în România, alături de alte trei astfel de structuri, menţionată în Declaraţia reuniunii.
Iohannis a evidenţiat necesitatea revizuirii structurale şi pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere circumstanţele substanţial diferite faţă de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind Flancul Estic. A apreciat, în acest sens, propunerile concrete avansate de secretarul general al NATO şi de către SACEUR cu privire la consolidarea Flancului Estic, pe termen scurt, mediu şi lung.
Administraţia Prezidenţială menţionează că, inclusiv în urma demersurilor României şi ale preşedintelui Iohannis, declaraţia reuniunii menţionează explicit decizia accelerării adaptării NATO la noua realitate strategică, mai periculoasă, inclusiv prin intermediul noului Concept Strategic care va fi adoptat la Summitul din luna iunie de la Madrid. În declaraţie este inclus obiectivul României de întărire pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare şi de dezvoltare a unei serii întregi de capabilităţi şi forţe pregătite, necesare pentru menţinerea unei descurajări şi apărări credibile. În acest scop, liderii aliaţi au decis să solicite autorităţilor militare ale NATO elaborarea unor propuneri concrete privind adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare, în perspectiva adoptării lor la Summitul de la Madrid.
Preşedintele Iohannis a reiterat că România va continua să îşi îndeplinească în totalitate angajamentele care îi revin ca furnizor de securitate în regiune şi a prezentat decizia ţării noastre de a spori cheltuielile de apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023 şi de a continua investiţiile în capabilităţile naţionale.
„Această creştere reflectă conduita responsabilă a României de a acţiona ca un aliat angajat în apărarea valorilor şi principiilor euroatlantice, de a susţine o relaţie transatlantică puternică, permiţând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forţelor armate române şi crearea condiţiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului Flanc Estic, inclusiv prin creşterea prezenţei aliate în ţara noastră şi la Marea Neagră”, arată sursa citată.
Preşedintele s-a referit şi la rezilienţa strategică a întreg spaţiului euroatlantic, în special din perspectiva întăririi relaţiei transatlantice, şi a salutat, inclusiv din acest punct de vedere, prezenţa preşedintelui SUA, Joe Biden, la summit.
Liderii aliaţi au discutat şi despre continuarea sprijinului concret acordat Ucrainei şi identificarea de noi modalităţi de susţinere a acestui stat. Preşedintele Iohannis a atras atenţia asupra necesităţii sprijinirii şi a celorlalte state partenere care au de înfruntat efectele crizei de securitate generate de Rusia şi asupra întăririi rezilienţei acestora, în special Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.
În context, şeful statului a evocat rolul şi contribuţiile concrete ale ţării noastre şi ale cetăţenilor români faţă de Ucraina şi cetăţenii săi, menţionând efortul umanitar important al României, inclusiv în ceea ce priveşte hub-ul de la Suceava, operaţionalizat pe 9 martie, în scopul colectării şi distribuirii de ajutor umanitar atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova.
Liderii aliaţi au decis, în cadrul reuniunii la nivel înalt, să prelungească mandatul secretarului general Jens Stoltenberg cu un an, până în septembrie 2023. Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deplina susţinere a României pentru această decizie, arătând aprecierea ţării noastre pentru modul în care secretarul general a acţionat la conducerea Alianţei, inclusiv în contextul crizei generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Reuniunea extraordinară a NATO, la care a participat şi preşedintele SUA, Joe Biden, a fost convocată în contextul agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al consecinţelor negative ale acesteia asupra securităţii regionale, europene şi euroatlantice. Este al doilea Summit extraordinar al NATO din acest an, după cel desfăşurat pe 25 februarie.