Azi, 14 octombrie, toată lumea vorbește despre Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei și apoi, prin extensie, a Moldovei. Doar că mulți dintre noi nu știu faptul că racla cu moaștele acestei sfinte au fost dorite de ruși, doar că nu le-au putut duce la Moscova. Cel puțin acestea sunt legendele care circulă din tată în fiu legate de această Sfântă care a murit la doar 25 de ani.
„Numele lunii octombrie vine de la faptul că este luna în care începe să apară bruma subțire, este luna care desparte timpul cald de cel rece. Obiceiurile populare însă sunt legate toate de trei mari sărbători religioase. Sfânta Parascheva, în 14 octombrie, ocrotitoarea Moldovei, prin extensie a României. A fost percepută ca un sfânt care are grijă de sănătatea noastră. Viața sa a fost una aventuroasă, de mic copil a fost crescută cu dragoste față de Dumnezeu. Pleacă de unde s-a născut și ajunge la Constantinopol, apoi în Ierusalim, dar la un moment dat îi apare în vis un înger care îi spune să se întoarcă în locurile natale. Ascultă, se întoarce, nu spune nimănui cine este, trăiește cât mai are de trăit, moare la 25 de ani în liniște, împăcată. Este îngropată ca un om oarecare, dar la un moment dat este adus la mal trupul unui marinar care a fost pe o corabie, oamenii l-au îngropat creștinește, dar când au săpat groapa au dat peste trupul unei femei care nu era putrezit și emana un miros foarte plăcut.
Au pus trupul marinarului lângă al ei și i-au îngropat împreună. În noaptea care a urmat, unul dintre participnații la înmormântare a visat o împărăteasă pe un tron, înconjurată de îngeri. Unul din îngeri l-a certat că nu au scos trupul acela frumos mirositor din pământ și nu l-au dus la biserică iar ea i-a spus să o dezgroape și să o ducă în biserică. Este momentul pe care toate icoanele îl prezintă. Face o serie de vindecări, e un sfânt care are grijă de sănătatea oamenilor. În final, ajunge la Constantinopol de unde va fi răscumpărată de domnitorul Vasile Lupu, ajunge la Iași, în 1641, de unde va fi mutată în Catedrala Metropolitană. Un lucru de menționaty este faptul că aproape că nu exista o casă de țărani și în Transilvania unde să nu existe și o icoană a Sfintei Parascheva”, ne spune Janeta Ciocan, etnolog.
Tot legat de Cuvioasa Parascheva, se mai spune că odată cu Tezaurul României la Moscova, în Primul Război Mondial, trebuia să fie dus și trupul Sfintei Parascheva. A fost scoasă din biserică pentru ase face un serviciu reluigios, cei care au vrut să ridice racla cu trupul Sfintei ei nu au putut, a devenit atât de grea încât oricâți oameni au vrut să ridice racla, nu au putut. Când s-a decis că racla rămâne în biserică, a devenit ușoară. În această zi nu se lucrează, se postește, putem face previziuni meteo. Dacă ritmul de cădere al frunzelor este alert, avem o iarnă ușoară, dacă va fi o zi mohorâtă vom avea o iarnă ușoară”, spune Janeta Ciocan, etnolog.
Mai multe în videoul de mai jos
Dragoș HOJDA