Scumpa mea Fița,
Deși mâinele îmi sunt înghețate totuși nerăbdător de a-ți trimite mereu câte o scrisoare, iare la mine a devenit o obișnuință iar la tine o obișnuință contrară – mai ales având și o ocazie prin dl. (Lamadian?) – îți scriu –
Sunt sănătos. Nu mai știu nimic depe acasă. Azi dim. am moțăit puțin și Mela scumpa a venit în brațele mele. Azi noapte la fel. Mă gândesc dacă voi mai ajunge să vă văd și când va fi acest timp. Din Ajunul Crăciunului nu mai sunt pe linia I-a, sunt undeva f. bine dar nu știu cât timp. Tu mi-ai scris că până acum mi-ai trimis 4 (?) scrisori. Eu am primit 3. Eu am scris peste 20. Vezi ce diferență este. Dar îți dau dreptate, viața și traiul depe acolo face ca omul să fie schimbat. La noi pe aici suferim și moartea stă mereu în spatele nostru, vouă la cei de pe acolo este ca și cum cineva v’ar spune un basm cu smeii. Cineva departe se uită foarte repede. Am suferit tot timpul și moralmente și fizicește. Jumătate din corp – partea stângă – îmi amorțește mereu, aceasta datorată pământului apos și frigului depe aici. Locul nostru (casa noastră era numai în gropi de multe ori fără pae). Genunchii, coate și umerii mă înjunghie. Dar cui să mă plâng? Cred că ți-a scris Nicu Despina în ce situație m-a văzut. Mă scarpen mereu Doamne, mi s-a făcut și răni. Plâng de soarta care am avut-o. Am uitat să-ți scriu că dl. Lt. Ivare pe care îl știi și tu nu mai există. Un proectil de brand inamic la rănit mortal împrejurimile orașului Tokay. Cred că ai auzit ce lupte am dat noi pe aici. Nu mi-ai scris dacă te-ai mutat la Olimpia. Dif. De salar dela (Reg.?) pe care urma să o primesc eu aici, o primești regulat acolo? Caută să ți-o treacă în carnet. Apoi dif. de salar căci am auzit că s-au mărit la fel. Eu nu am primit vre-o gradație? Georgescu este în țară el fiind la Divizie a putut. Nu am știut când a plecat dealtfel eu eram mult înainte față de ei. – Nu trebuia să-mi faci ciorapi de lână. Puteai să o întrebuințezi pt. altceva. Cred că no să am ocazie să-i port.
Dragă Fița, cu hrana cum stați pe acolo. Vin de prin țară și ne spun de scumpetea ce este pe acolo. Mă gândeam mereu că nu mai aveți lemne Era bine să mo fi ascultat, luam de la Iordăchescu Costăvară. Tu nu ai vrut. El este rănit încă, de mult timp nu l-am mai văzut dela 10 XI 944. Din acea companie mai suntem puțini pe care (greu?) încă ne mai ține să ne chinuim.
Te-am rugat multe Fița, dar la nici una nu-mi răspunzi ce ai făcut. Nu-i nimic, poate că nici timpul nu-ți dă posibilitatea. Noi suntem aproape de granița Cehoslovaciei. Îmi este dor de voi toți. Așa sunt eu. Cred că nu și vouă vă e dor la fel. Poate mie din cauza mizeriei.
Scriemi te rog Fița, scriemi cât mai mult de toate ce este pe acolo. Am auzit că viața e f. grea și toate sunt scumpe. În orice situație ai fi, am început să ajung la saturație completă. Viața noastră este egală cu aceea a animalelor.
Cum a-ți sărbătorit Crăciunul? Noi pe aci la fel ca și celelalte zile, poate mai multă atenție. Nu știu cum va fi anul nou. Va veni și ziua mea și la fel toate (?).
De Noul An, 1945, vă doresc la toți multă fericire și sănătate.
Vă sărut pe toți Al vostru Radu
Sursa: reddit.com
