Expoziţia personală de artă fotografică „Tradiţia Mărţişorului în Maramureş” este o expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de tradiţii populare din ţară şi din străinătate practicile culturale asociate zilei de 1 martie din Maramureş.În zona Maramureşului se mai păstrează încă cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţional din România, ca un adevărat „muzeu viu” al tradiţiilor strămoşeşti.
Vernisajul expoziţiei va avea loc luni 19 februarie 2024 orele 17.00 în „Salonul Artelor” de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, judetul Maramureş. Această expozi-ție a fost expusa și la sediul Comisiei Naţionale a României pentru U.N.E.S.C.O. din Bucu-reşti în cadrul proiectului cultural „ Mărţişor – Tradiţie şi legendă ”, în anul 2020.
Această expoziţie este o parte componentă a proiectului cultural fotografic „ Zestrea Vie Românească”, care promovează cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţio-nal românesc, unele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial U.N.E.S.C.O. din Romania. Proiectul cultural al expoziţiei va parcurge toate regiunile istorice ale României ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei româneşti din Europa şi din lume fiind expus în muzee şi alte centre culturale. Până în prezent expoziţia a fost expusă în regiunile istorice Maramureş, Transilvania şi Muntenia ( la sediul Comisiei Naţionale a României pentru U.N.E.S.C.O. din Bucureşti, in cadrul unui proiect internațional U.N.E.S.C.O.).
Obiectivul expoziţiei de artă fotografică „Tradiţia Mărţişorului în Maramureş”este să facă cunoscute publicului larg datinile şi obiceiurile din Ţara Maramureşului prin care locuitorii satelor sărbătoresc tradiţional renaşterea naturii şi venirea primăverii.
La sfârşitul fiecărei ierni, din vremuri imemoriale, pe la casele maramureşenilor de pe Valea Cosăului au loc „şezători pentru făcut de mărţişoare”. În satul Budeşti „coconii” (copii) confec-ţionează cu dibacie mărţişoare după un model străvechi moştenit din străbuni, sub atenta îndrumare a femeilor în floarea vârstei şi a bătrânelor. Astfel „sezătoarea” rămâne o adevărată instituţie sătească prin care dăinuie atât acest model arhaic de mărţişor cât şi practicile ( datini- le, obiceiurile şi tradiţiile) din Ţara Maramureşului care au loc începând din 1 martie şi apoi la începutul lunii martie, denumită popular „marţ” sau „mărţişor”.
Fotografiile din expoziţie surprind scene din „şezătoare” şi mai ales modul în care sunt con-fecţionate aceste „marţişoare arhaice” în atmosfera unei camere tradiţionale din satul Budeşti, aşa cum era şi în vremea moşilor şi strămoşilor noştri.
Mărţişorul în sine este chiar torsada, împletitura celor doua fire, unul alb (reprezentând perioada rece care trece, iarna sau înţelepciunea bărbaţilor) şi unul roşu ( reprezentând perioada caldă care vine, vara sau viaţa care renaşte, fertilitatea femeilor). Purtarea mărţişorul din bătrâni avea și o amuletă arhaică ce are aspectul unui romb alb-roşu care reprezintă soarele sau faptul că purtătorul amuletei s-a împrietenit cu soarele. Șnurul-mărţişor se poartă ca atare sau poate fi purtat împreună cu amuleta-soare, legate pe piept la fete sau femei sau legate la „clop” ( pălărie mica de paie) la feciori sau bărbaţi. Valoarea apotropaică magică a mărţişoa-relor se pastreză doar dacă sunt confecţionate cu dragoste şi se dăruiesc din dragoste, iar cei care le poartă au credinţă în puterea lor.
Maramureşenii de azi, care se consideră urmaşi ai dacilor liberi, poartă mărţişorul până văd primul copac înflorit ( în zonă primul înfloreşte mălinul) şi leagă mărţişorul de una din ramuri-le sale înflorite având credinţa că gestul acesta este aducator de rod bun al naturii. Nu întâmplă-tor zeul fertilităţii şi vegetaţiei al popoarelor tracice, deci şi al dacilor liberi, era zeul Marsyas Silen … de unde o posibilă origine a denumirii de „Mărţişor” rămasă până azi. Marea majorita-te a specialiştilor consideră că tradiţia populară a mărţişorului dăinuie în timp din perioada pre-creştină.
Aceste datini şi obiceiuri tradiţionale maramureşene prezentate în expoziţie sunt doar o parte din practicile culturale asociate zilei de 1 martie din România. Ca o recunoaştere internaţională a valorii acestor tradiţii specifice pentru aceasta zonă a lumii U.N.E.S.C.O. a aprobat în sesiu-nea de la Jeju – 2017 înscrierea acestora pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în urma candidaturii dosarului multinaţional ( Cultural Practices Asso-ciated to the 1st of March – Romania, Bulgaria, North Macedonia, Republic of Moldova).
Trebuie să cunoaştem şi să apreciem valenţele simbolice ale tradiţiilor legate de mărţişor şi mai ales să redescoperim încărcătura spirituală cu care acestea au străbatut cu succes veacurile tocmai pentru că ciclurile de regenerare a naturii nu şi-au pierdut din actualitate. Mărţişorul este un element identitar al poporului român, dar este totodata şi o valoare universală! Se cuvine deci să-l cunoaştem, să-l păstrăm, să-l punem în valoare şi să-l transmitem generaţiilor viitoare ! Numai aşa tradiţiile româneşti vor rezista peste timp!
Tudorel ILIE
ambasador al turismului maramureșean
NOTĂ:
Programul cultural „România-Repere Culturale” mai cuprinde proiectul expoziţiei personale de fotografie „Comorile României” alături de proiectul fotografic „Comorile Europei” (tematica: patrimoniul cultural european şi/sau UNESCO),proiectul fotografic expoziţional „Zestrea Vie Românească” (tematica: civilizaţia rurala, obiceiuri, tradiţii şi meşteşuguri din patrimoniul material şi imaterial românesc şi/sau UNESCO) – fotografii artistice realizate de artistul fotograf Tudorel ILIE din Baia Mare, judeţul Maramureş. Expoziţiile sunt însoţite de expuneri cu digiporame, la cerere.