Şomajul tehnic nu poate fi aplicat în cazul angajaţilor din sistemul de învăţământ. Indiferent că vorbim despre personalul de predare sau de personalul didactic auxiliar ori nedidactic, aplicarea acestei măsuri înseamnă îngreunarea activităţii, stoparea acţiunilor de igienizare şi dezinfectare a unităţilor de învăţământ – care este obligatorie – şi, ceea ce este foarte îngrijorător în această perioadă, şcolile devin ţinta spărgătorilor, avertizează Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, AGERPRES.
„Aplicarea şomajului tehnic în sistemul de educaţie din România este o măsură radicală, care nu a fost bine analizată şi care va aduce grave prejudicii de care Guvernul se va face direct responsabil”, precizează FSLI.
În această perioadă toate şcolile din România trebuie să fie dezinfectate cu mare atenţie, aşa cum poate nu s-a făcut niciodată în istoria învăţământului. În momentul în care se va lua decizia revenirii în sălile de clasă, atât elevii, cât şi cadrele didactice au nevoie de spaţii igienizate complet, care să nu reprezinte un pericol pentru sănătatea sau chiar viaţa lor, în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Această activitate nu poate fi desfăşurată dacă personalul nedidactic este trimis în şomaj tehnic. În cele mai multe unităţi de învăţământ, o şcoală are una sau două femei de serviciu, în urma reducerii numărului de posturi din învăţământ. „Cine pregăteşte şcoala, dacă acestea sunt trimise în şomaj tehnic?”, se întreabă retoric FSLI.
Federaţia precizează că o altă consecinţă a acestei măsuri, extrem de gravă, este cea privind paza unităţilor de învăţământ. Dacă portarii sau paznicii, acolo unde sunt, sunt trimişi în şomaj tehnic, şcolile devin ţintă pentru hoţi, aşa cum s-a întâmplat, de curând, la o unitate de învăţământ din Sectorul 4 al Capitalei, după ce portarul a fost trimis acasă în concediu de odihnă forţat.
Măsura nu poate fi aplicată, de asemenea, contabilelor şi secretarelor din şcoală sau informaticienilor. Hotărârea Guvernului nr. 225/2020 pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, înseamnă activitate realizată de secretare şi informaticieni. Conform FSLI, informaticienii sunt cei care, în foarte multe unităţi de învăţământ, asigură funcţionarea platformelor cu ajutorul cărora se face învăţarea online. Dacă aceştia sunt în şomaj tehnic, elevii nu vor avea documentaţia necesară pentru acordarea ajutorului financiar de 200 de euro pentru achiziţionarea tabletelor. În consecinţă, nu se poate asigura acces egal la educaţie tuturor elevilor, dacă cei care nu au suport tehnic nu pot participa la învăţare online.
În concluzie, susţine FSLI, „măsura şomajului tehnic în educaţie are implicaţii majore, iar în lanţ, după cum putem observa, victime vor ajunge chiar elevii. Precizăm, de asemenea, că economiştii nu susţin această variantă a şomajului tehnic şi implicit a tăierilor de venituri, întrucât pentru funcţionarea economiei, este nevoie de bani în piaţă. Avem ca argument şi experienţa tristă a tăierilor salariale nesăbuite din anul 2010. Au condus aceste tăieri la binefaceri pentru economie? Nicicum! Dacă aceşti angajaţi nu vor mai avea cum să îşi plătească utilităţile sau cum să îşi cumpere cele necesare traiului, unde este îmbunătăţirea economiei? Efectul va fi devastator, pe de o parte la nivelul familiilor care vor fi afectate crunt, pe de altă parte, la nivel global, în sistemul economic. Iar argumentul că „această măsură a introducerii şomajului tehnic şi în sectorul bugetar nu vizează economisirea de fonduri, ci trebuie aplicată din solidaritate cu sectorul privat”, este stupid. Nemulţumirile justificate ale oamenilor pleacă şi de la nedreptăţile actuale legate de pensiile speciale, care rămân intacte. Cum vor fi solidari aceştia cu cei cărora le scad veniturile în perioada următoare? Guvernul ar putea face un calcul foarte simplu, de exemplu: dacă s-ar impozita 300 de pensii speciale consistente, cu 50% într-o lună, suma adusă la bugetul de stat ar fi egală cu cea obţinută prin şomajul tehnic aplicat secretarelor şi contabililor din educaţie”.
Simion Hancescu, preşedinte FSLI, a declarat: „Şomajul tehnic nu poate fi aplicat sistemului de învăţământ şi poţi să îţi dai seama de acest lucru, imediat după ce faci o analiză atentă a modului în care funcţionează sistemul. Guvernul ar putea să facă rost de aceşti bani de la categoriile favorizate. Nu poţi să mergi pe varianta de solidaritate în acest moment dacă cei cu salarii uriaşe din sectorul bugetar sau cei cu pensii speciale nu participă. Consider că în această perioadă trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate, atât în modul în care este gestionată criza provocată de pandemie, dar şi modul în care este susţinut procesul educaţional prin învăţarea online, cât şi prin modul în care nu lovim în oamenii care nu au venituri mari şi pe care îi putem aduce în situaţie de risc”.