Toamnă în toată splendoarea ei în zona nordică a Parcului Național Munții Rodnei (pe Izvorul Dragos, cum știe toată lumea). Chiar dacă acum accesul în parc este interzis mașinilor, turiștii, dar și localnicii se pot plimba fără probleme în interiorul parcului. Dacă înainte pe aici treceau animalele spre pășunat în munții din zonă, acum toate acestea sunt de domeniul trecutului. Nu se mai taie nici lemn, cum săe făcea candva, mai ales că zona este protejată video.
La intrarea în parc ne întampină o priveliște nu tocmai plăcută. După cum ne spune Ioan Muntean, șeful pazei Parcului Național, „cabana de la intrarea în parc nu are o istorie deosebită. Este o fostă locuință cantonală silvică care s-a părădit. Ce este totuși interesant legat de această fostă locuință cantonală este că acolo au fost aduși primii iezi de capră neagră”.
„Acolo avem cea mai mare zonă de sălbăticie din parc, se întinde pană la Puzdrele. Poți da peste urs, lup, ras, vidre sau caprioare. Atunci cand s-a vorbit de repopularea cu capră neagră a Munților Rodnei s-au încercat două variante. Prima dintre ele a fost cea de prindere a iezilor, s-au adus inițial vreo 14 iezi care au fost puși în țarcul din imediata apropiere a locuinței de care vă vorbeam. Iezii de capră neagră stăteau laolaltă cu caprele domestice, însă iezii au luat niște paraziți de la capra domestică și nu au mai rămas decat vreo patru. Apoi s-a decis ca repopularea să se facă cu exemplare mature de capră neagră. Au fost prinse caprele negre cu ceva plase și aduse aici. Cele 14 exemplare aduse din diferite masive s-au adaptat bine și s-au înmulțit foarte bine, astfel că în anii 1990 aveam undeva la 400 de exemplare numai pe această parte a Munților Rodnei. După 1990 a început declinul populației de capră neagră”, a declarat Ioan Muntean, pentru ziarmm.ro.
„În schimb, cabana de pe fața Pietrosului Rodnei, pe care noi o numim Casa laborator, are o poveste a ei și pe langă ea s-au țesut muuulte povești. Pretențios i se spune Casa Laborator, în fond e o cabană la 1370 m altitudine în inima Rezervației Naturale Pietrosu Mare, o fostă cabană forestieră lăsată să se degradeze și care a început să pice bucată cu bucată. A fost construită începand cu anul 1965, cand a încolțit gandul și inițiativa de a repopula cu capre negre din nou Masivul Rodnei. La Casa laborator au fost foarte mulți cercetători, Gheorghe Coldea, Beres Iosif și alții. Și acum servește ca bază de cercetare”, mai spune Munteanu. Tot atunci Pietrosul Rodnei a fost repopulat și cu marmote.
La intrarea în parc avem cateva panouri menite să ne aducă aminte unde suntem, panouri care nu au mai fost schimbate de ani de zile, timpul punandu-și din plin amprenta peste ele. Pornești la drum, unul acum acoperit de frunze de toamnă, roșiatic-gălbui, un colorit aparte, care îți arată ce frumoasă poate fi toamna în aceste părți ale Maramureșului.
De pe acest traseu poți ajunge la Ponorul Izei și de aici spre alte locuri mai puțin cunoscute din Parc. La Tăul Bătranii, de exemplu. Pentru cei care nu știu, Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc național din țară, cu o suprafață de 47.202 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979.
Izvorul Bătrâna sau Ponorul Izei (monument al naturii), este arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip hidro-geologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Moisei. Apele „pârâului Măgurii” pătrund printr-un mic canion, formând cascade, fenomene endocarstice dezvoltate în masivele de calcare eocene de pe platoul „Bătrâna”.
Dragoș HOJDA