In Romania, institutiile statului incalca flagrant dreptul la accesul neingradit la informatiile de interes public. Recent, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat o analiza asupra modului in care autoritatile statului refuza, in multe situatii, sa ii informeze tocmai pe cei care sustin financiar institutia, prin aportul lor la bugetul statului, in calitate de contribuabili.
Autoritati ale administratiei publice centrale si locale desconsidera in mod asumat hotarari ale instantelor de judecata pronuntate in favoarea ONG-urilor care cer acestor autoritati diferite tipuri de informatii de interes public, precizeaza IPP.
In 2008, Institutul pentru Politici Publice (IPP) actiona in instanta Primaria Capitalei, pentru instituirea, prin Hotarare a Consiliului General, a unei taxe de copiere a documentelor de interes public, in valoare de 1 leu pe pagina, mult mai mare decat pretul pietei serviciilor de copiere din Capitala la acea vreme.
Chiar daca instanta a dat dreptate IPP, imediat ce a primit hotararea acesteia, Primaria Generala a adoptat o noua hotarare identica, sfidand practic si instanta judecatoreasca si societatea civila care urmarea sa isi exercite un drept important intr-un stat democratic.
In ceea ce ii priveste pe functionarii publici din institutii publice fac tot posibilul, mai ales in ultimii ani, cand atentia asupra aplicarii legislatiei transparentei a scazut per ansamblu, sa descurajeze pe oricine este interesat sa ceara informatii despre activitatea acestor autoritati.
Iata cateva metode intalnite in mod frecvent, prezentate de IPP:
– Informatiile solicitate se trimit pe suport de hartie desi este evident ca exista si in format electronic. Pe de alta parte, cu cat volumul de date este mai mare, cu atat mai mult institutia refuza sa le puna la dispozitie in format electronic, tiparind documentele pe cat mai multe foi de hartie pentru a putea percepe cat mai multi bani.
– Informatiile comunicate sunt incomplete sau ilizibile – cum a fost, de exemplu, cazul informatiilor privind serviciile publice comunicate de Primariile Municipiilor Craiova, Primaria Resita, Primaria Calarasi.
– Institutiile asteapta pana in ultima zi a termenului de raspuns pentru a comunica faptul ca nu detin informatiile cerute. Sunt institutii care au ca principala grija sa urmareasca prelungirea termenului de raspuns pana la maximum posibil, chiar si atunci cand nu este cazul – informatia solicitata fiind extrem de simplu de comunicat.
Chiar daca in Romania exista prevederi exprese legate de obligativitatea publicarii din oficiu a informatiilor de interes public pe pagina de internet a institutiei respective, la nivelul anului 2010 aceasta regula inca nu se aplica in mod unitar la nivelul sistemului public romanesc, iar autoritatile publice, in special la nivel local, nu sunt constiente de puterea de informare a internetului si trateaza acest aspect cu superficialitate, precizeaza IPP.
Paginile de internet contin informatii neactualizate, datele sunt puse la intamplare in sectiuni cu care nu au nici un fel de legatura, semn ca cei ce publica fac acest lucru nu din respect pentru cetateanul interesat, ci din pur formalism.
Un exemplu elocvent in acest sens este recentul demers de publicare a informatiilor privind veniturile salariale ale angajatilor Ministerelor: informatia este bine „ascunsa” in site-urile unora dintre aceste institutii, iar initiativa a fost practic una demonstrativa, pentru ca datele nu mai sunt actualizate din luna aprilie in cazul celor mai multe Ministere.
Pe de alta parte, exista autoritati ale administratiei publice, mai ales de la nivel local, care refuza cu obstinatie sa aplice legea.
Sunt cunoscute in tot mediul neguvernamental cazurile Primariilor Constanta sau Sector 5 din Bucuresti aduse in instanta de cateva ori fiecare numai de catre IPP, pentru necomunicarea de informatii de interes public. Nici astazi cele doua primarii nu se conformeaza intru totul cerintelor legii, comunicarea informatiilor de interes public fiind exceptia si nu regula. In Bucuresti mai sunt si alte exemple, cum este cel al Primariei Sector 1, care considera ca orice informatie despre serviciul de salubrizare este confidentiala.
Aceleasi instante de judecata trateaza extrem de diferit situatii identice in care sunt implicate institutii diferite, semn ca nu s-a creat o jurisprudenta in ce priveste procesele plecand de la nerespectarea de catre institutii a dreptului de acces la informatii de interes public. Pe de alta parte, hotarari ale instantei se publica si la un an de la pronuntare.
Experienta recenta a IPP in materia actiunilor in instanta impotriva institutiilor care incalca dreptul de liber acces la informatii de interes public a aratat ca in doua procese identice ca obiect (situatia cheltuielilor parlamentarilor in perioada 2006 – 2008) si simultane, Curtea de Apel Bucuresti s-a pronuntat si a si publicat hotararea in cazul Camerei Deputatilor, in timp de la Senat se asteapta inca decizia instantei din luna ianuarie 2010.
In acelasi registru, actiuni in instanta cu acelasi obiect, dar inaintate catre instante diferite din tara, primesc decizii diferite fara o motivare consistenta.
O alta problema a justitiei, ramane celeritatea actiunilor intentate pentru apararea dreptului fundamental la informare. Aceasta ramane inca o tara a sistemului.
Recent, pentru un proces intentat de IPP impotriva unei autoritati locale care a refuzat sa puna la dispozitie informatii despre calitatea serviciilor publice motivand confidentialitatea datelor, IPP a primit termen de solutionare a cauzei in luna aprilie 2011, adica la aproape un an de la solicitare.
In actualul context al crizei economice, care a dus la reducerea salariilor reduse si la o lipsa de motivatie vizibila in sectorul public, dreptul cetatenilor la informatii publice va fi tot mai des incalcat, considera specialistii Institutului pentru Politici Publice.
ZiarMaramures.ro