Cresterea economica a Romaniei va ajunge la 4,2% in 2019, dar va incetini in 2020 la 2,8%, sunt de parere expertii Euler Hermes, companie cu activitate in domeniul garantiilor si al colectarii creantelor, informeaza AGEPRRES.
Conform unui studiu publicat miercuri, cresterea reala a PIB-ului Romaniei a incetinit semnificativ de la 7% in 2017 la 4,1% in 2018, „deoarece economia de supraincalzire se racise”.
„Cresterea s-a vazut din nou pana la + 5% an/an in primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus pana la + 4,4% in trimestrul II. Media + 4,7% an/an in primul semestru al anului 2019 s-a datorat in principal unei recuperari puternice a cresterii investitiilor (+ 11,4% an/an) dupa ce s-a contractat cu -3,2% in 2018, in parte datorita stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scazut -1,1 pp de la cresterea semestrului I 2019, in principal din cauza eliminarii stocurilor din T2. Atat cheltuielile consumatorilor, cat si cele publice au fost puternice in primul semestru (ambele + 6% an/an). Cresterea exporturilor a incetinit la + 4,1% an/an in primul semestru (+ 4,7% in 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scazut. Intrucat importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externa neta a scazut -1,4 pp de la cresterea PIB in primul semestru al anului 2019. Privind in viitor, indicatorii timpurii arata o incetinire a economiei romanesti in urmatoarele trimestre (…) In general, pe fondul scaderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue si a cresterii mult mai reduse in zona euro – principala destinatie de export a Romaniei – expertii Euler Hermes prognozeaza o crestere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% in 2019 si va incetini la + 2,8% in 2020”, se spune in studiul citat.
In ceea ce priveste politicile economice, expertii sustin ca indicatorii de supraincalzire nu au disparut cu adevarat, in timp ce politica monetara „este inca prea libera”.
„Inflatia preturilor de consum a sarit de la o medie anuala de 1,3% in 2017 la 4,6% in 2018, determinata de cresterea salariilor, de stimularea fiscala prociclica si de politicile monetare prea libere. De fapt, combinatia acestor factori si o inflatie intensa au fost semne clare ale unei supraincalziri a economiei care a inceput in 2017. Chiar daca cresterea s-a racit oarecum dupa 2017, indicatorii de supraincalzire nu au disparut cu adevarat. Intre timp, dupa ce inflatia preturilor de consum a moderat la 3,3% la sfarsitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an in primele trei trimestre ale anului 2019, iar in sapte din noua luni a fost peste obiectivul de inflatie de 2,5% a 1 pp al Bancii Nationale a Romaniei (BNR, banca centrala). Cu toate acestea, BNR si-a mentinut rata dobanzii cheie de politica stabila la 2,5% din mai 2018. Prin urmare, ratele dobanzii reale sunt negative, ceea ce, in principiu, necesita o inasprire monetara. Asta inseamna ca politica monetara este inca prea libera”, se arata in cercetarea Euler Hermes.
In viziunea specialistilor, finantele publice au continuat sa se deterioreze, iar, din cauza stimulului fiscal prociclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar 0,7% din PIB in 2015, la 3% in 2018.
In acest context, previziunile arata ca deficitul ar putea sa creasca in continuare la aproximativ 4%, in 2019, ca rezultat al restituirii TVA intarziate din 2018, si, in special, a cresterilor substantiale ale pensiilor, cu 15% in 2019, respectiv cu 40% in 2020.
„FMI a calculat ca aceste cresteri ale pensiilor, cu exceptia cazului in care guvernul pune in aplicare masuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale si ale contului curent ale Romaniei la aproximativ -8% din PIB si ar face ca datoria publica sa creasca cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) pana in 2022. Primul ministru Orban a anuntat intentia de a restrange unele dintre masurile fiscale puse in aplicare de predecesorul sau, pentru care Romania a fost criticata de UE si de investitori. Cu toate acestea, stapanirea acestor politici fiscale in expansiune nu va fi usoara decat la urmatoarele alegeri parlamentare, programate pentru sfarsitul anului 2020, intrucat guvernul minoritatii lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea parlamentarilor din opozitie pentru a promova proiectele de lege. Si anularea cresterilor de pensie anuntate se poate dovedi dificila intr-un an electoral. Prin urmare, situatia actuala indica un anumit risc de modificari bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 si un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului pe termen lung inainte de alegeri. In consecinta, deficitul fiscal poate ajunge si la aproximativ -4% din PIB in 2020”, releva studiul de specialitate.
La capitolul deficitului anual de cont curent, estimarile nu arata o imbunatatire si, in combinatie cu cresterea prognozata a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finantare externa la niveluri excesive.
„Deficitul anual de cont curent s-a extins de la -0,7% din PIB in 2014 la -4,6% in 2018 si mai mult de -5% in primul trimestru al anului 2019. In mod crucial, doar 45% din deficienta din primul semestru 2019 a fost finantata prin investitii directe straine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% si in scadere fata de un nivel recent recent de 146% in 2016. Ne asteptam ca deficitul de cont curent sa ramana mare in urmatorii ani. In combinatie cu cresterea prognozata a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finantare externa la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa rata de scadere a raportului datorii externe/PIB de la 75% din PIB in 2012 la 49% in 2018 – prognozam un raport de 51% in 2020”, precizeaza expertii.
Pe segmentul investitiilor, previziunile Euler Hermes vorbesc despre faptul ca o schimbare a sentimentului de investitor, o scadere considerabila a cererii de export, precum si socurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la iesiri de capital si sa provoace o oprire brusca a cresterii economice.
„Cu toate acestea, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a interveni pentru a preveni volatilitatea excesiva a monedei. Intre timp, rezervele valutare ale BNR s-au schimbat in mare parte din 2016, in intervalul de 31-36 miliarde euro (35,6 miliarde euro in august 2019). Insa, asta inseamna ca acoperirea valutara a importurilor a scazut de la 5,7 luni sanatoase la sfarsitul anului 2015 la 4 luni la jumatatea anului 2019. O scadere suplimentara a acestui raport ar putea ridica ingrijorarea investitorilor, in special pe fondul cresterii deficitelor gemene, a politicii fiscale in expansiune, a inflatiei ridicate si a slabirii perspectivei economice globale. Nu este scenariul nostru central, dar nu se poate exclude in totalitate ca o schimbare a sentimentului de investitor, o scadere considerabila a cererii de export, precum si socurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la iesiri de capital si sa provoace o oprire brusca a cresterii economice. Ramane de vazut daca noul guvern roman ia masuri suficient de indraznete pentru a imbunatati increderea investitorilor”, sustin specialistii.
Acestia remarca, totodata, ca, desi reglementarile Romaniei cu privire la platile intarziate sunt mai exigente decat normele Uniunii Europene (UE) in materie, comportamentul de plata al companiilor autohtone ramane problematic.
„Procedurile legale sunt lungi si costisitoare, prin urmare, ar trebui sa se ia in considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european strain, deoarece atat hotararile arbitrale, cat si deciziile pronuntate in tarile UE sunt destul de executorii. Inainte de inceperea actiunilor legale de orice fel, este esential sa se efectueze actiuni prealabile. Intr-adevar, pe masura ce trece timpul, sansele sunt ca rau-platnicii sa devina insolventi. In astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibila”, avertizeaza sursa citata.