Romanii sunt „bombardați” cu reclame la medicamente. Deși în opinia multora acest lucru nu este de bun augur pentru romani, totuși se continuă cu acest tip de publicitate. La fel și în cazul suplimentelor alimentare. Consiliul Concurenței recunoaște că vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală (OTC – over the counter) şi suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, însă în rândul consumatorilor există o confuzie între cele două categorii de produse.
„În acest context, Consiliul Concurenţei face o serie de recomandări privind, printre altele, comercializarea online şi publicitatea pe reţelele de social-media, bazate şi pe observaţiile primite în cadrul procesului de consultare publică a studiului privind piaţa de medicamente fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.
În condiţiile în care cumpărătorii de suplimente alimentare pot fi influenţaţi şi de comentariile publicate de alţi consumatori pe site-urile de comercializare, comentarii care pot fi incorecte şi pot induce în eroare, este necesară moderarea acestora. Astfel, Consiliul Concurenţei „recomandă comercianţilor online să asigure conformarea conţinutului publicat cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea de către un moderator. Dacă comerciantul nu poate supraveghea şi controla conţinutul de pe propriul site, se recomandă să nu fie publicate mărturii personale. Totodată, Consiliul Concurenţei consideră că aceste recomandări trebuie aplicate şi în cazul platformelor de social media. În acest caz supravegherea şi controlul conţinutului este responsabilitatea proprietarului paginii de brand (care poate fi producătorul/importatorul produsului sau o companie care acţionează în calitate de agent), iar moderarea se poate realiza prin dezactivarea funcţiilor specifice, precum ştergerea sau dezactivarea comentariilor sau dezactivarea butonului pentru distribuirea conţinutului etc”.
Autoritatea de concurenţă consideră, de asemenea, necesară definirea unor elemente de diferenţiere vizuală, precum simboluri sau pictograme, specifice suplimentelor alimentare, pentru a ajuta cumpărătorii să identifice mai uşor produsele. Astfel, se propune elaborarea unor prevederi privind identificarea şi citirea cu uşurinţă a acestei menţiuni prin care să se definească cu exactitate locul în care ar trebui să figureze (de exemplu sub denumirea comercială a produsului), să se determine dimensiunea fontului, care poate fi raportată cel puţin la un anumit procent din înălţimea literei folosită pentru denumirea comercială a produsului (acest procent ar putea fi, de exemplu, de 50%) sau să se stabilească un set de caracteristici grafice care să diferenţieze această menţiune, de exemplu prin stilul caracterelor sau culoarea de fond.
Clarificări privind comercializarea online
„În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online, atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
În prezent, legislaţia de comercializare a OTC-urilor este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere. În acest context, Consiliul Concurenţei consideră că legislaţia în domeniul comerţului electronic cu medicamente OTC poate fi îmbunătăţită prin introducerea unor clarificări privind comercializarea atât prin intermediul propriului site, cât şi prin intermediul platformelor de intermediere de tip marketplace, sau on demand delivery. Aceste clarificări ar permite farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă, modificarea legislaţiei în vigoare astfel încât să existe posibilitatea de a externaliza transportul OTC-urilor în baza unor contracte cu furnizorii de servicii de intermediere online în măsura în care aceştia efectuează direct, prin intermediul logisticii proprii, transportul acestora”, arată instituția amintită.
Autoritățile recunosc că legislaţia în domeniul suplimentelor alimentare este ambiguă şi incompletă și ea, ceea ce generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ.
Conform legii, suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii: „ Aceste prevederi, însă, nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.
Autoritatea de concurenţă sprijină propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice. De asemenea, se recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România”.
Publicitatea
Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare pentru medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente fără prescripţie medicală prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicităţii realizate prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive – butonul „like”/”dislike”, comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei „recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În plus, autoritatea de concurenţă susţine modificarea legislaţiei prin introducerea unor prevederi privind posibilitatea (nu obligativitatea) de a expune medicamentele OTC în zona din afara tejghelei farmaciilor/drogheriilor, respectiv în rafturile şi vitrinele dedicate expunerii produselor”.
Dragoș HOJDA