Învățământul din România traversează o perioadă critică. Așa, de vreo 30 de ani, ca să fim cinstiți până la capăt. Maramureșul nu face excepție, iar medaliile cu care olimpicii noștri vin acasă ne consolează. Dar doar la nivelul elitelor. În rest… pauză. O veșnică și deloc liniștitoare pauză. Ca între ore.
Cinci puncte le propune dascălilor maramureșeni Mihai Pop, inspectorul general al ISJ Maramureș, a cărui scrisoare adresată profesorilor din județ este reprodusă integral în cele ce urmează.
”Dragi colegi,
Mă adresez dumneavoastră convins că doar împreună putem face o schimbare reală în educație. Și pentru ca acest lucru să se întâmple, consider că se impune să ne canalizăm atenția asupra lecției, principala activitate formativă pentru elevi. Propunerile cu care vin în fața dumneavoastră au la bază o analiză minuțioasă a rezultatelor de la clasă și a celor de la examenele naționale, vizite în școli și discuții cu numeroși colegi profesori și directori.
Vă propun, așadar, un demers pentru a eficientiza procesul educativ. Să începem prin asumarea de către întreg corpul profesoral a succesului sau a insuccesului școlii, nefiind firesc să lăsăm această responsabilitate doar pentru colegii noștri care predau discipline de examen. Și pentru a reuși acest lucru, e necesar să conturăm un set de reguli, valabile pentru fiecare oră de curs, pentru toate disciplinele, în așa fel încât copiii să fie antrenați oră de oră în procese de învățare. Evoluția continuă a lumii și a societății contemporane ne pun în atenție de ceva vreme nevoia de a trece dincolo de „a învăța despre” la ceea ce poate să reprezinte „a învăța prin” și „a învăța pentru”. În contextul în care informațiile din toate domeniile de bază se află la un click distanță, „a învăța despre” trebuie să fie punctul de pornire în demersul didactic, nu obiectivul final al acestuia.
Pentru început, țin să precizez faptul că lecția este cu și pentru elevi. Din perspectivă formativă, raportându-ne la finalitățile educației și la așteptările sociețătii actuale de la școală, o lecție eficientă este aceea în care elevii se implică activ, fac conexiuni, problematizează, își manifestă gândirea critică, sunt flexibili în a trece de la o competență la alta, iar lecțiile în care elevii nu sunt implicați în învățare sunt sterile și total neînțelese de copii. Trebuie să adaptăm predarea la ceea ce pot să înțeleagă, să rețină și să aplice și, mai ales, să-i provocăm constant. A-i provoca înseamnă a-i pune în situații de învățare diverse, în a-și exersa constant formarea competențelor. Mobilitatea de pe piața muncii, interacțiunea continuă cu societatea, nevoia de a face față diverselor situații cotidiene ne dovedesc faptul că elevii de azi, adulții de mâine, au nevoie de competențe de bază cu spectru larg care să-i sprijine în a găsi trasee și soluții atunci când au nevoie.
Nu vă scriu aceste rânduri în calitate de inspector școlar general, ci de om preocupat de educație și îngrijorat de nivelul de pregătire și de motivația copiilor noștri. Sunt conștient de faptul că poziția în care mă aflu acum e temporară, nu mă ridică deasupra colegilor mei profesori, ci îmi oferă doar șansa de a mă face auzit, mai mult decât aș face-o de la catedră. Asistențele la ore efectuate în școli mi-au confirmat că există, printre colegii noștri, profesori care ghidează lecții excelente și cred cu tărie că fiecare dintre noi poate face asta. Vă propun, așadar, o structură a lecției în cinci pași simpli:
1. Enunțarea clară a obiectivelor învățării și a criteriilor de succes
Este esențial ca elevul să înțeleagă, încă de la începutul lecției, ceea ce urmează să învețe, care este aplicabilitatea/utilitatea în viața cotidiană a conținuturilor predate, iar la final, să fie convins că ceea ce i-am propus pentru ora respectivă s-a concretizat. Este atât o formă prin care putem crește motivația copiilor pentru învățare, cât și un mod de a le prezenta cum arată succesul și ce trebuie să facă pentru a-l atinge.
2. Introducerea unui moment de literație
Este obligatoriu să introducem în cadrul fiecărei ore de curs, pentru fiecare disciplină, intervenții specifice menite să asigure înțelegerea nuanțată a conținutului predat. Literația este o competență esențială pentru ca orice copil să aibă șansa de a se integra cu succes în societate. De aceea, indiferent de nivelul și materia pe care o predăm, trebuie să lucrăm cu elevii noștri pe dezvoltarea abilităților de citit-scris și, în același timp, pe activarea altor procese cum sunt înțelegerea, analiza, reflecția asupra textului citit.
Dacă elevii nu înțeleg ce citesc, e imposibil să performeze în orice domeniu. Și ca să creștem această capacitate e nevoie de intervenții specifice și la toate materiile.
3. Oferirea unui feedback, care accentuează diferența dintre performanța actuală și cea dorită
Feedback-ul oferit elevilor trebuie să fie un instrument esențial în procesul de învățare, nu doar o simplă confirmare a unui răspuns corect, respectiv semnalarea unuia greșit. Acesta trebuie să vizeze, în mod clar, diferența dintre ceea ce poate să facă elevul și unde trebuie să ajungă, astfel încât să îl ajute să înțeleagă pașii necesari pentru a progresa.
În acest sens, un feedback eficient include nu doar o apreciere a răspunsului, ci și o motivare, indicând ce anume este bine și ce ar putea fi îmbunătățit. În loc să spunem doar „corect” sau „greșit”, putem să-i cerem elevului să explice ce raționament stă la baza răspunsului său și să-i explicăm cum poate să-și îmbunătățească abordarea în continuare. Astfel, elevul este încurajat să-și exprime raționamentul, să își dezvolte gândirea critică și să conștientizeze procesul de învățare.
În plus, învățarea nu trebuie să fie un proces solitar, ci un efort colectiv. Atunci când un elev reușește să ofere o motivație solidă pentru un răspuns corect, acest feedback devine un exemplu pozitiv pentru ceilalți colegi din clasă. Momentul poate fi folosit pentru clarificarea unor concepte și pentru consolidarea informațiilor. Astfel, toți elevii beneficiază de pe urma interacțiunii și vor înțelege mult mai bine conținutul studiat.
Pentru un progres real, feedback-ul trebuie să fie continuu și adaptat nevoilor fiecărui elev, stimulându-l să își depășească limitele și să învețe din greșeli. Aceasta abordare nu doar că susține încrederea în propriile abilități ale elevului, dar și construiește o fundație solidă pentru învățarea continuă și dezvoltarea abilităților pe termen lung.
4. Adaptarea ritmului lecției la specificul colectivului de elevi cu implicarea fiecărui elev în învățare
Adaptarea ritmului lecției la specificul colectivului de elevi este esențială pentru asigurarea unei învățări eficiente și pentru implicarea activă a fiecărui elev. O lecție nu își atinge scopul dacă cel puțin 75% dintre elevi nu sunt activi în procesul de învățare, iar acest lucru presupune personalizarea sarcinilor și a întrebărilor pentru a se potrivi cu nevoile, abilitățile și capacitatea fiecărui elev. Fiecare elev are un ritm propriu de învățare, iar adaptarea lecției în funcție de acest ritm poate face diferența între succesul și eșecul învățării.
Pentru ca toți elevii să participe activ, sarcinile de învățare trebuie să fie diferite, dar complementare, astfel încât să îi stimuleze pe toți, indiferent de nivelul lor de înțelegere. Întrebările și activitățile propuse trebuie să fie diversificate, unele mai simple și altele mai complexe, pentru a permite elevilor să progreseze treptat. De exemplu, elevii mai avansați pot fi încurajați să abordeze sarcini de problematizare, în timp ce elevii care întâmpină dificultăți pot beneficia de exerciții mai structurate, care să le consolideze înțelegerea și să le dezvolte abilitățile de gândire.
5. Dezvoltarea competenței de „a învăța să înveți”
Știm cu toții că cei mai mulți elevi nu reușesc să învețe acasă din diverse motive. Acestea pot include lipsa unui mediu propice pentru studiu, dificultăți personale sau familiale, oboseală sau chiar lipsa motivației.
Dezvoltarea competenței de „a învăța să înveți” este un obiectiv esențial în educație, deoarece aceasta îi ajută pe elevi să devină autonomi, capabili să își gestioneze propriul proces de învățare și să aplice strategii eficiente pe termen lung. Un mod de a dezvolta această competență este de a dedica, la sfârșitul fiecărei lecții, 10 minute în care elevii, ghidați de profesor, pot învăța împreună în clasă.
Aceste 10 minute nu doar că ajută la consolidarea cunoștințelor învățate în timpul lecției, dar le și oferă elevilor abilități esențiale de auto-reglare a învățării, gândire critică și reflecție, pe care le vor folosi pe tot parcursul educației lor și în viața de zi cu zi. Mai mult, acest timp de învățare comună întărește relația dintre profesor și elevi, creând un climat de învățare deschis, în care toți sunt implicați activ în procesul educativ.
Societatea se transformă zi de zi și, odată cu ea, elevii noștri. Putem face față provocărilor noilor generații prin creativitate, dedicare și colaborare. Nu există lecții perfecte, dar există lecții care inspiră, care conectează elevii și le cresc motivația pentru învățare. Ține de fiecare dintre noi să schimbăm în bine viețile copiilor pe care-i educăm și, prin ei, întreaga societate.
În speranța că aceste rânduri vor fi percepute exact așa cum le-am gândit – un efort comun de a crește calitatea educației oferite copiilor noștri, vă asigur de întreaga mea apreciere și vă mulțumesc pentru strădania și implicarea de care dați dovadă zi de zi, oră de oră.
Cu deosebită considerație,
Prof. Mihai-Cosmin Pop”