Cum la final de an se fac tot soiul de retrospective, haideți să aruncăm o privire și în curtea echipei naționale de fotbal. 2024 n-a fost vreun an de încrustat în grindă, de acord, fiindcă nu am ajuns pe vreun loc de vază la vreun turneu final și nici nu am dat de pământ cu adversari de primă mână, gen Franța, Germania, Anglia, Spania ori Italia. A fost totuși un an să-i zicem, cu voia dvs., promițător. Un an care ne-a adus unele speranțe în ceea ce-i privește pe ”tricolori”.
Am participat la turneul final al Campionatului European și am câștigat grupa cu Ucraina, Belgia și Slovacia. E drept, la golaveraj, dar hai să nu căutăm pete-n soare. Am fost eliminați în optimi de Olanda, o echipă cu ștaif, nu una de pripas. Un turneu final la care ne-am calificat în preliminarii de pe locul 1, dintr-o grupă în care marea favorită era Elveția.
Mai apoi, în Liga Națiunilor – eșalonul 3, e adevărat – am câștigat, de asemenea, grupa, lucru care înseamnă un bilet la barajul pentru calificările la Cupa Mondială din 2026 în caz că nu terminăm pe primul loc în preliminarii. Nu pare mult, dat fiind că am avut adversari care nu cochetează cu un fotbal la nivel de vârf, dar totuși, e important de ținut seama și de asta. Cu un drum am revenit în Liga B a LN, unde retrogradaserăm după rezultate stânjenitoare.
După Euro 2024, după retragerea lui Edward Iordănescu, a venit la cârma naționalei Mircea Lucescu, un tehnician care nu mai are nevoie de vreo prezentare. E și meritul federației, care l-a convins să ia acest post, dar i se cuvine și o reverență lui Il Luce care a acceptat să preia naționala, considerând că are o datorie față de fotbalul românesc care i-a adus atâtea bucurii și ca fotbalist, dar și ca selecționer în anii ‘80, când ne ducea la Euro în Franța. Lucescu s-a apucat gospodărește de treabă și s-a văzut.
Naționala a intrat în anul 2024 pe locul 45 în clasamentul FIFA și îl încheie pe 38. Nu e o ascensiune formidabilă, dar să nu uităm că în ultimii ani eram obișnuiți să tot coborâm în această ierarhie, iar nicidecum să urcăm. De data aceasta a mai răsărit soarele și pe ulița noastră.
În 2024 au revenit, masiv, suporterii alături de echipa națională. Să nu uităm de ”zidul galben” de la Euro. Să nu uităm de prezența lor mult mai numeroasă decât în anii trecuți în tribunele Arenei Naționale, la jocurile din Liga Națiunilor. A fost un semn al speranței că ”tricolorii” sunt pe un drum bun, pe care vor putea crește și, încet-încet, ne vor putea aduce iar meciuri frumoase și rezultate de care să nu ne mai rușinăm. Retrospectiv, cel mai mare câștig al naționalei în 2024 a fost acela că i-a făcut din nou pe suporteri să-i fie alături, să vibreze. Hai România! Hai la Mondial!
Tiberiu SABO
Citește și: Naționala de fotbal a României, premiată cu trofeul ”Natura bunului-simț”