- Publicitate -
Ad imageAd image

Decret – stare de urgenţă: Măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a angajaţilor şi familiilor acestora

Ad imageAd image
Ad imageAd image

Pe durata stării de urgenţă, Guvernul stabileşte măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a angajaţilor şi familiilor acestora şi se menţine valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective, se arată în decretul privind prelungirea stării de urgenţă cu încă 30 de zile, emis marţi de preşedintele Klaus Iohannis, informează AGERPRES.

Potrivit decretului, pe durata stării de urgenţă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidenţiale şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, al ministrului Economiei, Energiei şi mediului de afaceri, şi al ministrului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, după caz.

„Personalul menţionat are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020 în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege”, arată decretul.

Indemnizaţia pentru fiecare zi liberă acordată în aceste condiţii se plăteşte din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului şi este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut.

Potrivit unui alt articol al decretului, instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, autorităţile administrative autonome, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi societăţile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar, societăţile cu capital privat introduc, acolo unde este posibil, pe durata stării de urgenţă, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului. Pe perioada desfăşurării activităţii prin muncă la domiciliu sau telemuncă, salariaţii îşi îndeplinesc atribuţiile specifice funcţiei sau ocupaţiei pe care o deţin, în conformitate cu legislaţia care reglementează munca la domiciliu şi telemuncă.

Documentul mai prevede că, pe durata stării de urgenţă, se suspendă efectuarea controalelor la angajatori de către inspectoratele teritoriale de muncă, cu excepţia controalelor dispuse de către ministrul Muncii, a celor dispuse de Inspecţia Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a ordonanţelor militare, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârşirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social şi pentru cercetarea accidentelor de muncă.

De asemenea, se interzice încetarea sau suspendarea activităţii serviciilor sociale de tipul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, publice şi private, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale.

„Aparţinătorii/susţinătorii/reprezentanţii legali ai beneficiarilor serviciilor prevăzute la alin. (1), în baza unei cereri, pot solicita transferul beneficiarilor din centru la domiciliu, sau după caz reşedinţa aparţinătorilor/susţinătorilor/reprezentanţilor legali dacă îşi asumă, pe propria răspundere, că au condiţii corespunzătoare ocrotirii temporare a acestora”, se precizează în document.

Se menţine valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective pe durata stării de urgenţă.

Pe durata stării de urgenţă se interzic declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

Modificarea contractului individual de muncă al personalului contractual încadrat în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale se realizează potrivit Codului muncii şi a următoarelor reguli derogatorii: delegarea poate să privească îndeplinirea de lucrări sau sarcini pentru care salariatul deţine pregătirea profesională adecvată, chiar dacă acestea nu sunt corespunzătoare atribuţiilor de serviciu; delegarea poate fi prelungită fără acordul salariatului; prin detaşare se poate modifica felul muncii fără acordul salariatului, se arată în decret.

Totodată, modificarea raportului de serviciu al funcţionarilor publici încadraţi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale se realizează potrivit Codului administrativ şi a următoarei reguli derogatorii: delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul funcţionarului public.

„Pe durata stării de urgenţă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, pentru personalul din sectorul public, angajatorul: poate dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii; poate dispune unilateral sau aproba efectuarea totală/parţială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat”, mai prevede decretul privind prelungirea stării de urgenţă.

Prin excepţie de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, persoana îndreptăţită îşi păstrează stimulentul de inserţie în situaţia pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.

„Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de urgenţă, în cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale”, arată decretul prezidenţial.

Pe durata stării de urgenţă, pentru aceste categorii de personal, nu se aplică dispoziţiile art. 81 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Potrivit art. 81, alin. (4) din Codul muncii, care se referă la demisie, „termenul de preaviz este cel convenit de părţii în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere”.

Cererile pentru acordarea beneficiilor şi prestaţiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.

Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap şi atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecţia copilului, precum şi certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a căror valabilitate expiră în perioada de urgenţă declarată, îşi prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgenţă.

Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale şi licenţele serviciilor sociale, provizorii şi de funcţionare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgenţă declarată, îşi prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgenţă, mai prevede decretul prezidenţial.

TAGGED:
Distribuie articolul
- Advertisement -
Adaugă un comentariu