Ambiguitatea lui Mugur Isărescu, soluţia cinică pentru ieşirea din criză
Activitatea economică globală se confruntă cu o încetinire amplă şi mai bruscă decât se aştepta, precum şi cu o inflaţie mai mare decât cea observată în ultimele decenii. Criza costului vieţii, înăsprirea condiţiilor financiare în majoritatea regiunilor, invazia Ucrainei de către Rusia şi pandemia persistentă de COVID-19, toate influenţează foarte mult perspectiva economică şi financiară mondială. Se estimează că creşterea globală va încetini de la 6,0% în 2021 la 3,2% în 2022 şi 2,7% în 2023.
Acesta este cel mai slab profil de creştere din 2001, cu excepţia crizei financiare globale şi a fazei acute a pandemiei de COVID-19, potrivit analiştilor Fondului Monetar Internaţional.
În acest context, politica monetară a României trebuie să menţină cursul pentru a restabili stabilitatea preţurilor, politica fiscală având rolul de a urmări atenuarea presiunilor legate de costul vieţii, menţinând, în acelaşi timp, o poziţie suficient de strictă, aliniată cu politica monetară. Reformele structurale pot sprijini, în continuare, lupta împotriva inflaţiei, prin îmbunătăţirea productivităţii şi reducerea constrângerilor de aprovizionare, în timp ce cooperarea multilaterală este necesară pentru accelerarea tranziţiei la energia verde şi prevenirea fragmentării.
Odată cu slăbirea puterii de cumpărare a românilor, se aşteaptă ca nivelul sărăciei să crească exponenţial, ceea ce se şi petrece în această perioadă. Pe fondul creşterii inflaţiei şi a scăderii salariilor reale, este limpede că criza costului vieţii îi loveşte cel mai puternic pe cei mai vulnerabili dintre români.
În acest răstimp complicat şi defavorizant pentru populaţie, factorii de decizie ai statului, respectiv Guvernul şi Banca Naţională a României, sunt departe de a-şi asuma acele măsuri coerente şi absolut necesare care să controleze inflaţia, minimizând astfel impactul asupra creşterii economice.
În opinia mea, este de neînţeles şi total nefondată ultima declaraţie a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care spunea că inflaţia este consecinţa apetitului pentru credite a românilor…
Afirmaţii de genul „Nu a luat nimeni credit cu pistolul la tâmplă…” sunt de-a dreptul halucinante, mai ales că vin din partea mai marelui băncii naţionale, cel care, prin fişa postului şi atribuţiile de serviciu, are menirea, dacă nu chiar obligaţia, să vină în sprijinul populaţiei şi a agenţilor economici cu asumarea unor acţiuni concrete pentru scăderea inflaţiei şi pentru depăşirea crizei actuale.
Consider că rolul guvernatorului Isărescu nu este de a da lecţii oamenilor despre cum să-şi împartă bugetele proprii, oricum destructurate grav în ultimele luni, din cauza lipsei politicilor monetare şi de inexistenţa intervenţiei concrete şi la timp a BNR, ci de a asigura sprijin specific şi aplicat categoriilor populaţiei care au cel mai mult nevoie.
Nu am auzit, însă, din partea veşnicului guvernator al Băncii Naţionale ce măsuri de protecţie a populaţiei a adoptat, în vederea stopării escaladării lunare a ROBOR, din perspectiva trendului crescător, din ultimul an, a ratelor a milioane de români.
Prin aceste declaraţii, Mugur Isărescu girează, de fapt, mărirea/dublarea nejustificată a ratelor de credit, iar românul este nevoit să suporte consecinţele derivate din nevoia de a se împrumuta, pentru a avea un trai decent, a-şi asigura un cămin sau a-şi susţine nevoile personale, pe fondul inflaţiei uriaşe şi a creşterii haotice a preţurilor la energie electrică şi alimentele de bază.
În concluzie, o soluţie pentru ieşirea din criză a României ar fi ca guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să identifice rapid soluţiile optime de a sprijini concret românii care nu îşi mai pot asigura existenţa.
Prim-Vicepreşedinte ALDE,
Cornelia NEGRUŢ