Suspendarea dreptului de a conduce, alături de aplicarea unei amenzi prevăzute de lege, în cazul abaterilor grave ale șoferilor este dispusă prin același proces-verbal prin care se aplică și amenda. Sindicatul Polițiștilor Europeni atrage atenția asupra faptului că până acum judecătorii nu aveau o practică unitară, „rămânând la latitudinea fiecăruia dacă se pronunțau asupra măsurii de suspendare a permisului”.
„Pentru reglementarea acestor situații, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în data de 12 aprilie 2021, printr-un recurs în interesul legii, asupra acestor aspecte aplicate în mod neunitar de către instanțele de judecată. Astfel, judecătorii, în momentul analizării unei contestații depuse împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției care include și măsura suspendării dreptului de a conduce nu se mai pot pronunța asupra proporționalității măsurii. Cu alte cuvinte, după noile reglementări, aceștia nu se mai pot pronunța cu privire la necesitatea suspendării dreptului de a mai conduce autoturisme pe drumurile publice sau nu și, prin urmare, nici nu mai pot să înlăture sau să reducă această măsură complementară, în funcție de datele și contextul problemei”, precizează Europol.
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, stabileşte că: „În interpretarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie, prin care s-a aplicat sancţiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporţionalitatea acestei sancţiuni complementare”. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, se arată în decizia ÎCCJ.
Potrivit statisticilor celor de la Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație, anul trecut în România s-au produs 6273 de accidente rutiere grave în urma cărora au decedat 1647 de persoane, 5484 rănite grav, respectiv 2155 rănite ușor. Neacordarea priorității de trecere pietonilor a fost prima cauză generatoare de accidente rutiere grave, cu 607 accidente, urmată de depășirea neregulamentară – 233, conducerea sub influența alcoolului – 214, neasigurare la schimbarea direcției de mers – 213, neasigurare mers înapoi – 131, circulație pe sens opus – 129, întoarcere neregulamentară – 32, nerespectare reguli trecere de cale ferată -27 sau nerespectare semnalizare semafor – 27 de accidente.
Tot anul trecut am avut 26 de accidente rutiere grave având drept cauză neasigurare schimbare bandă, conducere sub influența drogurilor – 5 accidente și două accidente unde cauza a fost nerespectarea indicatoarelor rutiere de obligare sau reglementare.
Dragoș HOJDA