Curtea de Apel Cluj a redactat motivarea sentintei de condamnare a fostului primar Cristian Anghel – Vezi textul integral

In data de 17 martie, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe fostul primar baimarean Cristian Anghel la 2 ani si 6 luni inchisoare cu executare, pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata. Acum, magistratii clujeni au motivat sentinta respectiva. ZiarMaramures.ro va prezinta textul integral al acestei motivari.

Ministerul public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj –
reprezentat prin procuror ANCA MARINCEAN

Pe rol fiind pronuntarea hotararii in cauza penala privind recursul declarat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj impotriva deciziei penale nr.124 din data de 25 iunie 2009 a Tribunalului Maramures, privind pe inculpatul Anghel Cristian trimis in judecata prin rechizitoriul nr. 203/P/2006 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, prevazuta de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248, 2481 Cod penal.
La apelul nominal facut in cauza se constata lipsa inculpatului Anghel Cristian si a partii vatamate Municipiul Baia Mare.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care, se constata ca mersul dezbaterilor si sustinerile orale ale partilor au fost consemnate in incheierea sedintei publice din data de 10 martie 2010, incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare.

C U R T E A :

Prin decizia penala nr.124 din 25 iunie 2009, (…….).in temeiul art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen., art.378 C.pr.pen. s-a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj impotriva sentintei penale nr.1598 din 16 iulie 2009, pronuntata de Judecatoria Baia Mare.
In temeiul art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.

Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca prin sentinta penala nr. 1598 din 16 iulie 2008, Judecatoria Baia Mare a dispus in temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.penala raportat la art.10 lit.a C.pr.penala, achitarea inculpatului Anghel Cristian, (……..), pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, prevazuta de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248, 2481 C.penal.

S-a luat act ca partea vatamata Municipiul Baia Mare, reprezentata prin viceprimar Ludescher Istvan, nu s-a constituit parte civila in cauza. S-a dispus ridicarea masurii asiguratorii a sechestrului instituit asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului prin ordonanta nr. 203/P/2006 din data de 01.08.2007 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.

S-a dispus respingerea ca nefondata a cererii formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie privind confiscarea de la inculpat a sumei de 394.500 euro, iar conform art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, Judecatoria Baia Mare a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 203/P/2006 din data de 26 septembrie 2007 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, a fost trimis in judecata inculpatul Anghel Cristian, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, prevazuta de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 240-2481 din Codul penal.

Prin actul de sesizare al instantei, s-au retinut in esenta urmatoarele:
In perioada 2004-2006, in calitate de primar al Municipiului Baia Mare, inculpatul Anghel Cristian a refuzat sa demareze procedurile legale pentru a cumpara imobilul situat in Baia Mare, (……), proprietate a C. S.A. S-a retinut ca, desi societatea mentionata i-a propus inculpatului instrainarea imobilului la un pret rezonabil, iar acesta isi asumase in cadrul campaniei electorale din anul 2004 rezolvarea problemei spatiilor locative pentru persoanele defavorizate, a refuzat achizitionarea bunului. In aceste conditii, S.C. C. S.A. a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare sub nr.38/05.04.2006, prin care instraina catre P.F.A. C.L., imobilul situat in Baia Mare,(……), in schimbul unui pret de 150.000 euro.

Subsecvent, P.F.A. C.L. a cesionat o cota de 20% din drepturile si obligatiile cuprinse in antecontract catre S.C. C. S.R.L. Baia Mare, in schimbul sumei de 30.000 euro.
In perioada imediat urmatoare, C.L. a declansat procedura de evacuare a locatarilor din imobilul mentionat, in general persoane de o conditie sociala si materiala modesta, fapt care a determinat proteste ale acestora in fata autoritatilor locale.
In aceste conditii, inculpatul C.L. a determinat prin actiunile sale demararea de catre Consiliul Local a unei comisii de negociere, din care si el facea parte, iar in urma mai multor intalniri s-a convenit achizitionarea imobilului de la P.F.A. C.L. si S.C. C. S.R.L., la un pret de 544.500 euro.

S-a sustinut prin actul de sesizare al instantei, ca inculpatul Anghel Cristian, in calitatea sa de primar al Municipiului Baia Mare, a determinat prin proiectele de Hotarari ale Consiliului Local achizitionarea imobilului situat in Baia Mare, (………), la pretul de 544.500 euro, fiind astfel pagubit bugetul unitatii administrativ – teritoriale cu suma de 394.500 euro.
In concret, contractul de vanzare-cumparare in forma autentica intre S.C. C. S.A. si P.F.A. C.L. si S.C. C. S.R.L. s-a incheiat la data de 26.07.2006 sub nr.3403, iar contractul de vanzare-cumparare incheiat intre cei doi cumparatori sus mentionati si Municipiul Baia Mare s-a incheiat la data de 31.07.2006 sub nr.2018, astfel incat negocierile dintre C.L. si membrii comisiei de negociere au avut loc inainte ca primul sa fi detinut calitatea de proprietar al imobilului.

S-a aratat de asemenea ca, desi prin Hotararea Consiliului Local nr. 293/2006 prin care s-a aprobat activitatea de negociere si pretul de 544.500 euro au fost mandatate Serviciului Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati” si Directia Economica din cadrul primariei sa intocmeasca contractul de vanzare-cumparare si sa efectueze platile, inculpatul Anghel Cristian a semnat in locul acestora contractul mentionat.

Ulterior, tot prin incalcarea atributiilor de serviciu, inculpatul Anghel Cristian a promovat un proiect de hotarare a Consiliului Local prin care propunea suplimentarea pretului de 544.500 euro cu valoarea aferenta TVA-ului, propunere insusita prin Hotararea Consiliului Local nr. 428/2006, insa revocata apoi prin Hotararea Consiliului Local nr. 555/2006.
S-a sustinut prin actul de sesizare a instantei ca incalcarea atributiilor de serviciu de catre inculpat s-a facut cu intentie directa, acesta actionand pentru favorizarea lui C.L., acest aspect fiind relevat de refuzurile repetate de a achizitiona imobilul, urmate de eforturile depuse pentru a-i asigura lui C.L. pretul intreg, de 544.500 Euro, prin adaugarea TVA-ului la pret, desi acesta trebuia considerat ca fiind inclus in suma initiala. La aceasta se adauga achizitia blocului de la un neproprietar, in conditiile cunoasterii valorii reale a imobilului, astfel incat, in loc sa-l cumpere la pretul de 150.000 Euro, inculpatul l-a cumparat cu 544.500 Euro, diferenta reprezentand prejudiciul cauzat bugetului unitatii administrativ – teritoriale si totodata avantajul patrimonial obtinut pentru C.L..

Prin Ordonanta din data de 01.08.2007 a Directiei Nationale Anticoruptie, in temeiul dispozitiilor art. 163 – 166 Cod procedura penala s-a dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului Anghel Cristian, pana la concurenta sumei de 1.932.975 RON (…….)In faza de urmarire penala, prin adresa nr. 17640/10.06.2007, Consiliul Local al Municipiului Baia Mare a comunicat faptul ca nu se constituie parte civila in cauza (………).

Ulterior sesizarii instantei de judecata, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a solicitat stramutarea judecarii prezentei cauze, cerere respinsa insa prin Incheierea penala nr. 358/25.02.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (……).

La termenul de judecata din data de 28.11.2007, in conformitate cu dispozitiile art.320 C.pr.penala, instanta a pus in discutie calitatea de parte vatamata in prezenta cauza, constatand faptul ca prin actul de sesizare s-a omis indicarea acesteia potrivit dispozitiilor art.263 C.pr.penala.

Avand in vedere insa ca in expunerea situatiei de fapt si la incadrarea juridica a faptelor din rechizitoriu s-a facut referire la producerea unui prejudiciu bugetului unitatii administrativ – teritoriale si in considerarea prevederilor art.19 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, conform carora unitatile administrativ – teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, instanta a constatat ca, in prezenta cauza, calitate de parte vatamata revine Municipiului Baia Mare, neindicarea acestuia in partea finala a actului de sesizare constituind o simpla omisiune.
Partea vatamata Municipiul Baia Mare, reprezentata prin viceprimar Ludescher Istvan, nu s-a constituit parte civila in cauza, apreciind ca nu s-a produs un prejudiciu bugetului local (…..).

Inculpatul nu a recunoscut savarsirea infractiunii de care este acuzat, aratand ca nu se face vinovat de faptele retinute in sarcina sa prin actul de sesizare al instantei.
Analizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarele:
Inculpatul Anghel Cristian detine functia de primar al Municipiului Baia Mare, functie pe care a avut-o si in perioada anilor 2004 – 2008. In cadrul campaniei electorale din anul 2004, inculpatul a sustinut in mod public ideea reabilitarii mai multor imobile aflate pe raza teritoriala a Municipiului Baia Mare, facand referire inclusiv la un bloc situat pe str. (……), acesta fiind de altfel in proprietatea unitatii administrativ – teritoriale si in administrarea autoritatilor locale.

In vecinatatea blocului mentionat, pe str.(…) din Baia Mare se afla si imobilul – bloc de locuinte,(…), care era in proprietatea SC C. SA. Potrivit mentiunilor inscrise in C.F., imobilul a apartinut initial SC P. SA, in baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria MO3 nr.8766 emis de Ministerul Economiei si Comertului, a fost preluat in cursul anului 2003 de SC E.S. SRL pentru ca ulterior, in cadrul unei licitatii organizate de A.V.A.B., sa fie dobandit, tot in cursul anului 2003 de catre SC C. SA (……..).

Din declaratiile martorilor S.S.M., presedinte al Consiliului de Administratie al SC C. SA Bucuresti si M.I., director al Sucursalei Baia Mare a societatii comerciale amintite, in cursul anului 2004, la nivelul conducerii SC C. SA, s-a hotarat vanzarea imobilului situat in Baia Mare, (…). Martorii mentionati au precizat ca din punct de vedere economic, imobilul constituia o problema pentru SC C. SA si erau dispusi sa il vanda „la orice pret” (……).
In aceste conditii, la nivelul Sucursalei Baia Mare a SC C. SA au fost intreprinse demersuri pentru a face publica intentia de vanzare a imobilului, prin intermediul unor anunturi in mass-media, fara insa a fi indicat un pret. Aceste aspecte, privind publicitatea facuta in mass-media, au fost sustinute de martorii M.I. si P.H., dar nu au putut fi identificate publicatiile in care au aparut anunturi de acest gen (…..).

Totodata, martorii S.S.M. si M.I. au sustinut ca l-au rugat pe martorul R.I., care il cunostea pe inculpatul Anghel Cristian, sa ii comunice acestuia din urma intentia de vanzare a blocului, fara a-l mandata expres pe martor in acest sens (……). Martorul R.I. a precizat ca, in cursul anului 2004, intr-o intalnire ocazionala, i-a comunicat inculpatului Anghel Cristian intentia SC C. SA de a vinde imobilul, iar acesta din urma i-a raspuns ca „nu il interesa in acea perioada” (…..). Martorul a precizat ca nu a fost mandatat in mod expres de conducerea SC C. SA si nu l-a cautat pe inculpat in mod special pentru a-i comunica aceste aspecte (……).

Ulterior, in cursul lunii martie 2005, conducerea SC C. SA a concretizat intentia de vanzare a imobilului situat in Baia Mare, (…..), redactand adresa nr.3508/02.03.2005, destinata Primariei Municipiului Baia Mare. Prin adresa mentionata, SC C. SA a formulat o „cerere de oferta”, precizand ca solicita din partea Primariei Baia Mare o oferta de cumparare pentru imobil, fiind dispusi sa il vanda la un pret rezonabil (…..).

Martorii A.R.C. si H.F.C., consilieri juridici in cadrul SC C. SA, au confirmat intocmirea adresei nr. 3508/02.03.2005 si semnarea ei de catre martorul S.S.H., aceasta fiind expediata prin fax catre martora V.I.G. catre Primaria Municipiului Baia Mare (…..).
Cu toate acestea, adresa nr.3508/02.03.2005 a SC C. SA nu a ajuns la Primaria Municipiului Baia Mare, nefiind inregistrata la aceasta institutie si nici nu s-a putut stabili cu caracter de certitudine expedierea ei de la postul telefonic apartinand SC C. SA (…..).
Subsecvent emiterii acestei adrese, martorul M.I. a sustinut ca a avut o convorbire telefonica cu inculpatul Anghel Cristian, caruia i-a comunicat intentia SC C. SA de a vinde imobilul, aspect infirmat insa prin declaratia acestuia din urma (…..).

Martorii mentionati, cu privire la care s-a sustinut prin actul de sesizare a instantei ca au discutat cu inculpatul Anghel Cristian despre vanzarea imobilului din Baia Mare, (…..), au precizat ca nu i-a fost comunicat acestuia din urma, nici macar la modul general, un pret de vanzare si conditiile in care s-ar putea instraina bunul.

Tot in cursul anului 2005, martorul C.L., care desfasura activitati comerciale vizand bunuri imobile prin intermediul P.F.A. (persoana fizica autorizata) C.L., a contactat SC C., SA, manifestandu-si intentia de a achizitiona imobilul situat in Baia Mare, (….). Conform propriilor sale sustineri, martorul C.L. a demarat negocierile cu SC C. SA abia in luna martie 2006, propunand un pret de aproximativ 100.000 Euro (….).

In urma negocierilor desfasurate, intre SC C. SA si P.F.A. C.L. s-a incheiat contractul de vanzare – cumparare de active (….), prin care vanzatorul – SC C. SA, instraina cumparatorului – P.F.A. C.L. (….), activul „Camin de nefamilisti”, situat in Baia Mare, (….),(……), in schimbul unui pret de 150.000 Euro (fara TVA), plata urmand a fi efectuata in trei transe egale, de cate 50.000 Euro (…..).

La aceeasi data, 05.04.2006, partile au incheiat si actul aditional (…..) la contractul de vanzare – cumparare de active (….), prin care au convenit ca P.F.A. C.L. sa aiba dreptul ”de a incepe lucrarile de amenajare, renovare si executare sarpanta la imobilul situat in Baia Mare, (….)”. (…).

Tot la aceeasi data, 05.04.2006, P.F.A. C.L. a incheiat un contract de cesiune cu SC C.C.M. SRL, prin care, cu acordul SC C. SA, a cesionat o cota de 20% din drepturile si obligatiile ce ii reveneau in baza contractului de vanzare – cumparare de active nr. 38/05.04.2006, in schimbul unui pret de 30.000 Euro (fara TVA) (…..).

Martorii S.C.R. si P.M., asociati in cadrul SC C.C.M. SRL, precum si martorul P.D. au aratat ca in virtutea unor relatii de prietenie cu martorul C.L., la propunerea acestuia din urma au fost de acord sa investeasca suma de 30.000 Euro, urmand sa dobandeasca in mod corespunzator, 20% din locuintele ce formau imobilul situat in Baia Mare, (….). Martorii mentionati au precizat ca nici un moment, C.L. nu le-a spus ca ar avea vreo intelegere cu inculpatul sau cu Primaria Municipiului Baia Mare in sensul revanzarii imobilului (….). Martorii au mai sustinut ca intentionau sa reabiliteze locuintele din imobil si apoi sa le valorifice prin vanzare, fara sa aiba cunostinta de negocierile purtate ulterior de C.L. cu Primaria Municipiului Baia Mare (….).

Pentru a efectua platile convenite prin contractul de vanzare – cumparare de active (….), martorul C.L. i-a contactat pe martorii H.V., T.N. si P.V.D., de la care a imprumutat 20.000 Euro, 35.000 Euro si respectiv, 15.000 Euro, fara a incheia contracte cu acestia si asumandu-si obligatia de a le restitui sumele imprumutate in cateva luni. Martorii mentionati au precizat ca i-au acordat imprumuturi lui C.L. in virtutea relatiilor de prietenie si incredere dintre acestia, fara ca acesta din urma sa le spuna, direct sau indirect, ca ar avea vreo intelegere cu inculpatul sau cu o alta persoana privind revanzarea imobilului (…..).
In aceste conditii, martorul C.L. a achitat catre SC C. SA pretul convenit (….), notificand plata integrala vanzatorului la data de 14.07.2006 (…..).
\
Anterior acestui moment, la chiar data incheierii contractului de vanzare – cumparare de active (…), martorul C.L. a lipit mai multe anunturi pe usa imobilului din (…), prin care soma locatarii, in mare parte persoane de o conditie materiala modesta, sa evacueze imobilul pana la data de 30.05.2006 sau sa cumpere locuintele, aspect confirmat atat prin declaratia martorului mentionat, cat si a martorilor C.I. si B.V. (….).

Simultan, martorul C.L. a incheiat contractul de colaborare (…) cu SC P. SRL – agentie imobiliara, avand ca obiect intermedierea de catre aceasta din urma a vanzarii apartamentelor din imobilul situat in Baia Mare, str. (…). Martora M.C., administrator al SC P. SRL, a precizat ca a convenit cu martorul C.L., ca apartamentele sa fie instrainate la un pret de 7500 Euro, iar in urma demersurilor facute chiar au existat oferte de cumparare in acest sens (…).

In cursul lunii aprilie 2006, in urma somatiei de evacuare, locatarii imobilului din str. (…..) au declansat o serie de proteste in fata sediului Primariei Municipiului Baia Mare, acestea fiind intens mediatizate. Din declaratiile martorilor F.C.D. si S.O., a rezultat ca o parte din persoanele care locuiau in imobil au facut greva foamei in fata primariei si amenintau cu gesturi extreme in cazul in care problema sociala cu care se confruntau nu ar fi fost rezolvata (….).

Martorul S.O., viceprimar al Municipiului Baia Mare la acea data, indeplinea, conform art.2 lit.j si k din Dispozitia (….) a primarului Municipiului Baia Mare, atributii privind locuintele sociale din fondul locativ disponibil si propunea primarului promovarea unor hotarari de Consiliu Local in domeniile pe care le coordona (….).

Potrivit declaratiei martorului S.O., acesta a aflat de la locatarii care protestau in fata primariei ca imobilul fusese vandut unei terte persoane, astfel incat l-a contactat telefonic pe martorul M.I., directorul Sucursalei Baia Mare a SC C. SA. Martorul M.I. i-a comunicat lui S.O. ca imobilul este de vanzare, ca a negociat un pret de 150.000 Euro si ca daca primaria ofera mai mult este de acord sa opreasca negocierile cu C.L.. Martorul S.O. a sustinut ca i-a comunicat inculpatului Anghel Cristian pretul de 150.000 Euro la care era dispus SC C. SA sa vanda, insa acesta nu a initiat vreo procedura de negociere sau un proiect de hotarare de Consiliul Local (…).

Acelasi martor, S.O. a afirmat ca a discutat cu seful Serviciului Locativ din cadrul Primariei Municipiului Baia Mare, F.G., de la care a obtinut numarul de telefon al martorului C.L.. In urma unei convorbiri telefonice avuta cu acesta din urma, S.O. a obtinut amanare evacuarii locatarilor pentru o saptamana si a adus la cunostinta atat a inculpatului, cat si a consilierilor locali ca blocul fusese vandut de SC C. SA si ca ”trebuie actionat in alta directie” (….). In acest sens, s-a incercat cumpararea unui alt imobil, tot de la SC C. SA si chiar a fost solicitat sprijinul Consiliului Judetean Maramures, fara a fi obtinute rezultate corespunzatoare (….).

Ulterior, in contextul acutizarii protestelor locatarilor din imobil, inculpatul Anghel Cristian a avut o intrevedere cu martorul C.L., la care a participat si viceprimarul S.O., in urma careia s-a obtinut amanarea evacuarii pentru o perioada de aproximativ o luna de zile.
Din declaratiile inculpatului, coroborate conform art.69 C.pr.penala cu declaratiile martorilor N.T.C., D.M., M.G.A. si V.V., a rezultat ca in cadrul unei sedinte a Consiliului Local al Municipiului Baia Mare desfasurate in acea perioada, viceprimarul S.O. a prezentat un raport verbal privind situatia imobilului …., fara insa a aduce la cunostinta consilierilor locali pretul la care SC C. SA ar fi fost dispus sa il vanda sau faptul ca acesta era inca proprietar (….). Martorii mentionati au aratat ca la acel moment s-a adus la cunostinta Consiliului Local faptul ca imobilul a fost instrainat de SC C. SA lui C.L., iar acesta din urma, intentioneaza sa evacueze locatarii, fapt care a generat protestele acestora. Martorii D.M., N.T.C., M.G.A., consilieri in cadrul Consiliului Local Baia Mare au precizat ca situatia imobilului …. nu fusese discutata anterior, iar martorul S.O., la momentul cand i-a informat despre protestele locatarilor, nu le-a comunicat intentia SC C. SA de a vinde si nici pretul de 150.000 Euro, ci doar ca blocul a fost deja vandut lui C.L., iar acesta intentioneaza sa evacueze persoanele care locuiau acolo (….).

Aceste sustineri au fost insa infirmate partial prin mentiunile cuprinse in procesul verbal al sedintei Consiliului Local din data de 26.05.2006, din care a rezultat ca, in cadrul sedintei, martorul S.O. le-a comunicat consilierilor locali disponibilitatea SC C. SA de a vinde imobilul la un pret de 150.000 Euro. Acelasi martor a sustinut insa, in cadrul aceleiasi sedinte, ca blocul a fost vandut deja martorului C.L. si ca acesta a devenit proprietar, astfel incat nu mai era posibila cumpararea la pretul mentionat (….).
Ca urmare a obtinerii din partea martorului C.L. a acordului de amanare a evacuarii locatarilor, inculpatul Anghel Cristian i-a dat dispozitie martorului S.O. sa identifice alte locatii unde sa poata fi mutate persoanele care locuiau in imobilul din str. ….. Martorul S.O. a aratat ca au fost intreprinse demersuri in acest sens, inclusiv cu privire la un alt imobil aflat in proprietatea SC C. SA, fara insa a se putea identifica o locatie adecvata pentru rezolvarea problemei (….).

In cursul lunii mai 2006, a avut loc o noua intrevedere intre inculpatul Anghel Cristian si martorul C.L., in cadrul careia i s-au propus acestuia din urma trei posibilitati: inchirierea imobilului, un parteneriat public – privat sau vanzarea acestuia, ultima varianta fiind acceptata de martor si de altfel apreciata ca cea mai rentabila de catre Consiliul Local (…). La acel moment, nu s-a discutat si nu au fost verificate inscrisurile pe care le detinea C.L., inculpatul afirmand ca a presupus ca acesta era proprietar al imobilului, de vreme ce putea sa evacueze locatarii (….).

La data de 20.06.2006, P.F. C.L. si SC C.C.M. SRL Baia Mare au expediat Primariei Municipiului Baia Mare o oferta de pret pentru imobilul situat in Baia Mare, str. …, …, la o valoare de 350 Euro/mp (respectiv o valoare de 1.048.250 Euro), imputernicindu-l totodata pe martorul C.L. sa participe in numele ofertantilor la negocierile cu reprezentantii Primariei Baia Mare (….).

In aceste conditii, in cadrul sedintei Consiliului Local Baia Mare din data de 27.06.2006, a fost desemnata o comisie de negociere a pretului de achizitie a blocurilor de locuinte situate pe str. … si …, comisie din care facea parte inculpatul Anghel Cristian si martorii S.O., N.T.C., D.M., precum si T.D.S., O.V. si F.G. (….).Aceasta desemnare a comisiei a avut insa un rol confirmativ, intrucat, potrivit procesul verbal din data de 26.06.2006, intalnirile dintre persoanele sus-mentionate si martorul C.L., au avut loc la datele de 20.06.2006, 23.06.2006 si 26.06.2006 (….).

Potrivit procesului verbal din data de 26.06.2006, martorul C.L. a reiterat oferta scrisa din data de 20.06.2006, propunand un pret global de 1.000.000 Euro (aproximativ 350 Euro/mp) pentru imobilul din str. …, pentru ca ulterior, in urma negocierilor, sa fie convenit un pret de 544.500 Euro (250 Euro/mp) (….).

La momentul derularii negocierilor cu martorul C.L., conform mentiunilor din cartea funciara …., in favoarea acestuia si a SC C.C.M. SRL era inscrisa din data de 06.04.2006 „promisiunea de vanzare asupra competintei lui SC C. SA de sub B4”, in baza contractului de vanzare – cumparare …, aspect confirmat si de martorul N.T.C. (….).
In consecinta, prin Hotararea Consiliului Local nr. 293/27.06.2006 s-a insusit procesul verbal de negociere, s-a aprobat pretul de achizitionare de catre Municipiul Baia Mare de 544.500 Euro pentru imobilul situat pe str. … si au fost mandatate Directia Economica si Serviciul Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati” cu efectuarea platilor si intocmirea contractului de vanzare – cumparare (….).

La data de 25.07.2007, desi C.L. notificase plata intregului pret catre SC C. SA inca din data de 17.04.2006, Consiliul de Administratie al acestei societati a aprobat vanzarea imobilului catre P.F. C.L. si SC C.C.M. SRL.

In aceste conditii, la data de 26.07.2006, a fost incheiat contractul de vanzare – cumparare autentificat …. avand ca obiect vanzarea de catre SC C. SA a imobilului situat in Baia Mare, str. …, catre P.F. C.L. si SC C.C.M. SRL, in schimbului unui pret de 527.350 RON (….).

Ulterior, la data de 31.07.2006, a fost incheiat contractul de vanzare – cumparare autentificat …., avand ca obiect vanzarea de catre P.F. C.L. si SC C.C.M. SRL a imobilului sus-mentionat catre Municipiul Baia Mare, reprezentat prin primar, inculpatul Anghel Cristian, in schimbului unui pret de 544.500 Euro, respectiv in echivalent, 1.932.975 RON (….).

Conform contractului incheiat intre parti, cumparatorul Municipiul Baia Mare, urma sa plateasca pretul convenit in patru transe, respectiv 150.000 Euro, achitati la data de 31.07.2006; 150.000 Euro pana la data de 15.09.2006; 150.000 Euro pana la data de 15.11.2006 si 94.500 Euro pana la data de 15.12.2006.

Contractul de vanzare – cumparare a fost semnat de catre inculpatul Anghel Cristian, in conformitate cu atributia de reprezentare a unitatii administrativ – teritoriale in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, reglementata de art. 67 din Legea nr. 215/2001, mandatarea Directiei Economice si a Serviciului Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati” realizata prin Hotararea Consiliului Local nr. 293/2006 referindu-se exclusiv la intocmirea contractului si efectuarea platilor, iar nu la incheierea acestuia din punct de vedere juridic.
In aceste conditii, P.F. C.L. a emis factura fiscala (….) cu o valoare de 634.103,40 RON; din care 532.860 RON reprezenta valoarea partiala, iar 101.243,40 RON, reprezenta TVA, pe factura fiind facuta mentiunea „taxare inversa” (….).

Intrucat cumparatorul Municipiul Baia Mare nu era platitor de TVA si pe cale de consecinta, procedura taxarii inverse nu era operationala, iar negocierile purtate cu vanzatorii nu au cuprins si problematica TVA-ului, prin Hotararea Consiliului Local nr. 428/29.08.2006 a fost modificata Hotararea Consiliului Local nr.293/27.06.2006, in sensul insusirii unui pret de achizitie a imobilului de 544.500 Euro plus TVA si a fost mandatat Serviciul Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati” (platitor de TVA) cu efectuarea platilor, fiind totodata, rectificat bugetul acestui serviciu cu suma de 1.995.000 RON (….).

Subsecvent adoptarii Hotararii Consiliului Local nr. 428/29.08.2006, intre P.F. C.L. si SC C.C.M. SRL, in calitate de vanzatori si Municipiul Baia Mare, in calitate de cumparator, prin reprezentantul sau – inculpatul Anghel Cristian, s-a incheiat actul aditional (….), partile convenind ca pretul imobilului este de 544.500 Euro, echivalentul a 1.932.975 RON si nu continea TVA (….).

Ca urmare a acestui act aditional, prin Incheierea de rectificare nr. (….) a Biroul Notarilor Publici (….) a fost modificat continutul contractului de vanzare – cumparare (…..), in sensul adaugarii TVA-ului la pretul de 544.500 Euro (….).

In aceste conditii, P.F. C.L. a emis factura fiscala (….) prin care a stornat factura emisa anterior si la aceiasi data a emis facturile(…) si (….), vizand suma de 634.103,40 (facturata initial gresit si apoi stornata) si respectiv, suma de 633.675 RON (532.500 RON + 101.175 RON = TVA), reprezentand cea de-a doua transa ce trebuia platita de cumparator, prin intermediul Serviciului Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati” (….). Prin O.P. nr. (….) Serviciul Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati” achita catre Primaria Baia Mare suma de 532.860 RON, pe care aceasta o platise deja in baza facturii stornate ulterior, iar prin O.P. (….) Serviciul Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati” plateste catre P.F. C.L., suma de 532.500 RON aferenta facturii (….).

Ulterior, P.F. C.L. emite catre Serviciul Public Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati facturile fiscale seriile (….), in valoare de 329.721,60 RON si (….), in suma de 335.475 RON (….).

Pe fiecare dintre aceste facturi s-a facut mentiunea „taxare inversa”, urmarindu-se ca in conditiile art. 1601 Cod fiscal, vanzatorii sa incaseze pretul negociat, de 544.500 Euro, fara ca TVA-ul aferent sa fie in mod efectiv achitat, aspect confirmat prin declaratiile martorilor care au facut parte din comisia de negociere.

Pe parcursul desfasurarii acestor proceduri insa, prin Hotararea Consiliului Local nr.555/31.10.2006 a fost revocata Hotararea Consiliului Local nr.428/2006 privind modificarea si completarea Hotararii Consiliului Local nr.293/2006, intrucat a fost adoptata cu nerespectarea dispozitiilor legale privind cvorumul necesar (….).

In cursul urmaririi penale, s-a solicitat punctul de vedere al Camerei de Conturi Maramures privind legalitatea procedurii de taxare inversa mentionata anterior, prin adresa nr.( ….) institutia amintita opinand in sensul ca, intrucat atat furnizorul (vanzator), cat si beneficiarul (cumparator, prin intermediul Serviciului Public „Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati”) sunt persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata, aplicarea procedurii de taxare inversa era obligatorie, avand ca efect fiscal autolichidarea TVA, fara consecinte in relatia cu bugetul de stat (….).

Ulterior, martorii P.V. si V.R., inspectori in cadrul Camerei de Conturi Maramures au sustinut ca TVA-ul de 19% ar fi trebuit considerat ca fiind inclus in pretul de 544.500 Euro, fara insa a-si putea motiva pe aspecte concrete aceasta sustinere (….).

De altfel, chestiunea adaugarii TVA-ului la pretul de 544.500 Euro a format si obiectul unei cauze civile, apreciindu-se prin decizia civila nr. 476/R/14.04.2008 a Tribunalului Maramures ca, pana la o eventuala anulare de catre instanta de judecata, contractul de vanzare – cumparare (…) modificat prin actul aditional(…..) contine vointa reala a partilor, potrivit careia pretul de 544.500 Euro nu contine TVA (….).

Prin adresa (….) Consiliului Local Baia Mare s-a precizat ca nu a fost creat un prejudiciu bugetului local in urma cumpararii imobilului situat in Baia Mare, (….) (….), pozitie procesuala exprimata si de partea vatamata Municipiul Baia Mare in cadrul cercetarii judecatoresti (….).

In raport de situatia de fapt expusa, judecatoria a retinut ca exercitarea actiunii penale impotriva inculpatului Anghel Cristian, pentru savarsirea infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, prevazuta de articolul 132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248- 2481 Cod penal, nu poate avea loc, intrucat fapta nu exista.

Astfel, s-a retinut prin actul de sesizare a instantei ca elementul material al infractiunii savarsite de inculpat consta, intr-o prima etapa, din refuzul explicit al acestuia de a demara procedurile legale pentru a cumpara imobilul situat in Baia Mare, strada (….), la un pret de 150.000 Euro, pentru ca, intr-o a doua etapa, cu incalcarea legii, sa determine prin proiectele de Hotarari ale Consiliului Local promovate, achizitionarea aceluiasi imobil la un pret de 544.500 Euro, pagubind astfel bugetul unitatii administrativ – teritoriale cu suma de 394.500 Euro, corespunzatoare avantajului patrimonial obtinut de martorul C.L..

Potrivit dispozitiilor art.248 Cod penal, elementul material al infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice presupune ca functionarul public, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, sa nu indeplineasca un act sau sa il indeplineasca in mod defectuos, producand astfel urmarea socialmente periculoasa a tulburarii insemnate a activitatii institutiei sau un prejudiciu patrimoniului acesteia. Notiunea de „act” cuprinsa in textul legal evocat presupune o operatiune care trebuie indeplinita de catre functionatul public in virtutea indatoririlor de serviciu, potrivit normelor legale sau functionale ce reglementeaza activitatea acestuia.

In ceea ce priveste prima actiune imputata inculpatului, respectiv refuzul acestuia de a demara procedurile legale pentru achizitionarea imobilului, instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.68 alin.4 lit.a si b din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, primarul, in calitatea sa de ordonator principal de credite, intocmeste proiectul bugetului local, care se aproba de catre Consiliul Local, conform art.38 alin.4 lit.a din acelasi act normativ, acesta din urma fiind si singurul indreptatit sa hotarasca cu privire la cumpararea de catre unitatea administrativ – teritoriala a unor bunuri imobile, conform art.125.

In aceste conditii, cumpararea de bunuri imobile de catre unitatea administrativ – teritoriala constituie o chestiune de oportunitate, indisolubil legata de exercitiul bugetar, de proiectele administratiei publice si de eventuala acutizare a problemelor sociale de ordin locativ, iar dreptul autoritatii executive de a avea initiativa in acest sens se circumscrie principiului autonomiei locale prevazute de art.3 din Legea nr.215/2001.
Din probele administrate in cauza nu a rezultat cu certitudine ca la momentul cand SC C. SA si-a manifestat intentia de a vinde imobilul situat in Baia Mare, (…), aceasta intentie a fost adusa la cunostinta inculpatului.

Adresa (….) emisa de SC C. SA si cu privire la care s-a sustinut ca a fost expediata catre inculpat, nu a fost receptionata de acesta, astfel incat aceasta oferta de a contracta a fost lipsita de orice efect juridic, teoria informatiunii, adoptata si de dreptul civil roman, presupunand luarea la cunostinta de catre emitent a acceptarii ofertei de catre destinatar. Totodata, de vreme ce adresa nu a fost primita de catre inculpat, iar martorii R.I. si M.I. nu au putut preciza daca i-au comunicat acestuia in mod neechivoc intentia SC C. SA de instrainare a imobilului, la pretul de 150.000 Euro (sau altul rezonabil), instanta apreciaza ca nu se poate retine ca inculpatul avea cunostinta despre oportunitatea de a cumpara la un pret redus acel bun.

Independent de faptul cunoasterii de catre inculpat a intentiei de instrainare a imobilului de catre SC C. SA si chiar a eventualului pret la care s-ar fi putut incheia tranzactia, prima instanta a retinut ca potrivit dispozitiilor art.66 si art.68 din Legea nr.215/2001, acesta nu avea obligatia de a initia proceduri in sensul cumpararii unui bun, o asemenea obligatie nefiind reglementata expres sau implicit, cu atat mai mult cu cat ar contraveni in mod flagrant principiului general al libertatii contractuale conform careia subiectele de drept sunt libere sa incheie contractele pe care le doresc in limitele legii si ale bunelor moravuri.
In raport de aceste aspecte, judecatoria a constatat ca nu se poate retine in sarcina inculpatului o conduita abuziva, constand in refuzul explicit de a-si indeplini o atributie de serviciu ori in omisiunea repetata de a indeplini o asemenea indatorire, de vreme ce obligativitatea promovarii de proiecte de hotarari de Consiliu Local in sensul cumpararii de bunuri nu isi gaseste reglementarea legala corespunzatoare atributiilor primarului, conform Legii nr.215/2001.

In ceea ce priveste sustinerile din rechizitoriu privind actiunile intreprinse de inculpat cu incalcarea legii, in sensul determinarii prin proiectele de Hotarari ale Consiliului Local promovate a achizitionarii imobilului la pretul de 544.500 Euro, judecatoria a retinut ca acestea nu sunt fondate.

Potrivit dispozitiilor art.6 alin.2 si art.21 din Legea nr.215/2001 intre consiliul local, autoritate deliberativa si primar, autoritate executiva, nu exista raporturi de subordonare. Totodata, conform art.38 din acelasi act normativ, consiliul local are initiativa si hotaraste, avand astfel competenti decizionala, in toate probleme de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.

Astfel, in considerarea dispozitiilor art.45 si art.125 din Legea nr. 215/2001, proiectul de hotarare a Consiliului Local promovat de primar are semnificatia unei propuneri, insotita de avizele de specialitate ale compartimentelor de resort, decizia revenind insa in exclusivitate Consiliului Local, singura autoritate menita sa decida in sensul cumpararii unor bunuri in numele unitatii administrativ – teritoriale.

Din probele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul si-a insusit decizia de a propune Consiliului Local cumpararea imobilului situat pe strada(…), in contextul unor proteste sociale grave ale locatarilor si avand convingerea ca martorul C.L. este proprietarul blocului, declaratia sa coroborandu-se sub acest aspect, conform art.69 C.pr.penala cu declaratia martorilor D.M. si N.T.C., precum si mentiunilor procesului verbal al Sedintei Consiliului Local Baia Mare din data de 27.06.2006, din care a rezultat ca viceprimarul de la acea data, S.O. a afirmat ca a aflat ca blocul fusese vandut lui C.L., acesta devenind noul proprietar.

Aceeasi martori au precizat ca la momentul desfasurarii negocierilor cu martorul C.L. nu a fost verificata in mod amanuntit situatia juridica a imobilului, ultimul prezentand un releveu al blocului si un extras C.F., in care era consemnata la data de 06.04.2006, promisiunea de vanzare ce forma obiectul contractului nr.38/2006, incheiat intre SC C. SA si C.L. si SC C.C.M. SRL (….). Chiar in aceste conditii, lipsa unor verificari riguroase privind situatia juridica a imobilului efectuate de compartimentul juridic din cadrul Primariei Municipiului Baia Mare nu afecteaza in sine valabilitatea negocierilor purtate cu martorul C.L., faptul ca acesta nu era proprietar la acel moment neputand constitui o piedica in a trata o eventuala instrainare a bunului. De altfel, prin chiar contractul de vanzare cumparare de active (….) incheiat cu SC C. SA, la capitolul III art.3.4., partile au convenit ca martorul C.L. sa poata incheia promisiuni de vanzare – cumparare cu tertii, dupa plata integrala a pretului, insa inainte de incheierea contractului de vanzare-cumparare in forma autentica (….).

Independent insa de neregularitatile de ordin juridic aparute in procesul de achizitionare a imobilului, judecatoria a retinut ca din probele administrate in cauza nu a rezultat existenta unei intelegeri frauduloase intre inculpatul Anghel Cristian si martorul C.L., care sa vizeze vanzarea-cumpararea blocului din (….), astfel incat, in lipsa unei asemenea intelegeri, fie si tacite, negocierea cu o persoana care nu avea calitatea de proprietar, neverificarea situatiei juridice a imobilului si erorile privind includerea in pret a TVA-ului nu pot capata semnificatie penala si nu sunt de natura sa atraga raspunderea penala a inculpatului, cu atat mai mult cu cat aceste actiuni nu ii pot fi imputate direct.

In ceea ce priveste producerea unui prejudiciu bugetului unitatii administrativ – teritoriale, in cuantum de 394.500 Euro dupa cum se sustine prin rechizitoriu si respectiv, crearea unui avantaj patrimonial corelativ in favoarea martorului C.L., instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit adresei (….) emisa de SC C. SA, imobilul situate in Baia Mare, (….) a fost inregistrat in evidenta contabila a acestei societati cu o valoare de achizitie de 60.404,89 RON, conform procesului verbal de licitatie nr.308/25.04.2003. Ulterior, in luna septembrie 2003 s-a inregistrat o valoare reevaluata de 378.954 RON, pentru ca in luna martie 2006, sa fie consemnata o valoare a aceluiasi imobil de 118.198,14 RON, situatie explicabila prin mecanismele economice de amortizare a investitiilor. Prin aceeasi adresa, s-a aratat ca valoarea terenului aferent imobilului era de 2.074,38 RON, rezultand o valoare totala in luna martie 2006 de 120.272,52 RON (…).

Aceste valori sunt confirmate si prin declaratiile de impunere fiscala intocmite de SC C. SA, conform carora, in luna iunie 2003, imobilul avea o valoare de inventar de 122.458.062 RON, iar in luna septembrie 2003, de 378.954 RON (….).
Martorii S.S.H. si P.H. au precizat prin declaratiile date ca fluctuatiile mari de valoare de contabilitate a imobilului, respectiv marirea valorii de 6 ori in cursul anului 2003 (de la 60404,89 RON la 378.954 RON) si apoi diminuarea valorii la mai putin de o treime in anul 2006 (la o valoare de 118.198, 14 RON) au fost generate de mecanismele economice de amortizare, iar valoarea contabila nu este identica sau apropiata de valoarea de circulatie a bunului, imobilul constituind in fapt o problema pentru SC C. SA intrucat nu producea nici un fel de venituri (…).

Prima instanta a retinut ca, dupa ce SC C. SA a instrainat catre P.F. C.L. si SC C.C.M. SRL imobilul situat in Baia Mare, (…), la un pret de 527.350 RON (echivalentul a 150.000 Euro), in conditiile in care valoarea de impunere declarata era de 118.198,14 RON, declaratiile de impunere ale imobilului, inregistrate de cumparatori in luna iulie 2006, mentionau o valoare de 105.465 RON (pentru cota de 20% detinuta de SC C.C.M. SRL) si respectiv, 2.134.507 RON (pentru cota detinuta de P.F. C.L.), rezultand astfel o valoare impozabila totala de 2.239.972 RON, de 20 de ori mai mare decat cea declarata de SC C. SA anterior vanzarii (….).

Potrivit art.771 Cod fiscal, anual, camera notarilor publici intocmeste sau reactualizeaza expertiza privind valoarea orientativa de circulatie a bunurilor imobile, valoare care constituie baza de calcul pentru impozitul pe venit obtinut din transferul proprietatilor imobiliare, in cazul in care partile declara un pret inferior celui stabilit prin expertiza mentionata.

Potrivit adresei nr.1988/10.06.2008 emisa de camera Notarilor Publici Cluj, pentru anul 2006 au fost in vigoare doua expertize privind evaluarea fondului imobiliar in judetul Maramures, in perioada 01.01.2006 – 30.04.2006, valorile minime pentru apartamente de 1 – 2 camere situate pe strada (…) din Baia Mare erau de 200 Euro/mp, si pentru teren de 7 Euro/mp, iar in perioada 01.05.2006 – 31.12.2006, pentru acelasi tip de spatii de locuit, valoarea minima a fost de 300 Euro/mp si pentru teren, de 20 Euro/mp, imobilul in cauza fiind inscris in categoria zonala C, conform Hotararii Consiliului Local nr. 266/2005 (…).

Din probele administrate in cauza a rezultat ca in cadrul procedurii de cumparare a imobilului situat in Baia Mare, (….), de catre Municipiul Baia Mare, fiecare dintre parti a avut in vedere valorile minime expuse mai sus si totodata, pretul real de circulatie al bunului. Astfel, prin oferta adresata primariei, C.L. a facut referire la un pret minim de 350 Euro/mp (…), iar martorii D.M. si N.T.C., membrii in comisia de negociere, au declarat ca aveau cunostinta de pretul mediu/mp pentru imobilele in zona si in aceste conditii a fost propusa valoarea de 250 Euro/mp. Aceeasi martori au sustinut ca, in cadrul negocierilor purtate cu martorul C.L., nu s-a avut in vedere suprafata construita a imobilului si terenul aferent, ci doar suprafata locuibila, in caz contrar pretul fiind mult mai mare, aproximativ 700.000 Euro (….).

La dosarul instantei de fond a fost depus si raportul de evaluare extrajudiciara a imobilului situat in Baia mare, (….), stabilindu-se pentru luna septembrie 2006 o valoare de circulatie (de piata) de 669.000 Euro (…) si de asemenea, au fost depuse oferte de cumparare a imobilului, emise de agentii imobiliare, acestea apreciind valoarea globala a blocului la aproximativ 1.000.000 Euro in perioada octombrie – noiembrie 2007 (….).

Examinand continutul legal al infractiunii prevazute de art.248 C.penal, instanta a retinut ca urmarea imediata a producerii unei pagube patrimoniului unui organ sau unei institutii de stat ori unei alte unitati din cele la care se refera art.145 C.penal, presupune producerea unui prejudiciu material, efectiv, persoana vinovata urmand a raspunde numai pentru valorile efectiv pierdute din patrimoniu, nu si pentru cele considerate ca pierdere doar sub aspect nominal si care nu sunt certe.

Or, avand in vedere faptul ca in temeiul principiului libertatii contractuale partile au posibilitatea de a determina conform propriei lor vointe obiectul contractului, inclusiv pretul, prima instanta a apreciat ca nu poate fi retinut ca prejudiciu material cert diferenta dintre obiectul unor contraprestatii cuprinse in contracte diferite, aceasta diferenta fiind de esenta tranzactiilor comerciale.

In plus, s-a retinut si ca din probele administrate in cauza a rezultat ca pretul imobilului, de 544.500 Euro + TVA, se incadreaza in limitele valorilor de circulatie pentru imobilele situate in Baia Mare, iar posibilitatea de a se fi platit un pret mai redus constituie o imprejurare aleatorie, circumstantiata de detinerea informatiilor necesare si de abilitatile de negociere, ceea ce face ca prejudiciul la care se face referire prin rechizitoriu, sa aiba un caracter strict nominal, virtual, iar nu unul cert.

In consecinta, inexistenta unor actiuni cu caracter abuziv desfasurate de inculpat si a unui prejudiciu cauzat prin acestea nu pot constitui premisa obtinerii unui avantaj patrimonial in mod fraudulos de catre martorul C.L., sustinerile din actul de sesizare a instantei privind intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii prevazute de articolul 132 din Legea 78/2000 raportat la art.248 – 2481 C.pr.penala nefiind fondate.

In raport de aceste aspecte, retinand ca actiunile intreprinse de inculpatul Anghel Cristian privind modalitatea de achizitionare de catre Municipiul Baia Mare a imobilului situat pe strada (….), nu au avut un caracter abuziv, respectiv nu i se poate imputa neindeplinirea, indeplinirea in mod defectuos a unei atributii de serviciu sau producerea unui prejudiciu bugetului unitatii administrativ-teritoriale, instanta in temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.penala raportat la art.10 lit.a C.pr.penala a dispus achitarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, prevazuta de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.248 – 2481 C.penal, constatand ca fapta nu exista.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanta a luat act ca partea vatamata Municipiul Baia Mare nu s-a constituit parte civila in cauza.

De asemenea, judecatoria a dispus ridicarea masurii asiguratorii a sechestrului instituit asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului, prin Ordonanta nr.203/P/2006 din data de 01.08.2007 a Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si va respinge ca nefondata, cererea de confiscare a sumei de 394.500 Euro.
Prima instanta a avut in vedere, in raport de dispozitia art.163 C.pr. penala, ca in prezenta cauza din probele administrate nu a rezultat savarsirea unei infractiuni de catre inculpat si nici producerea unui prejudiciu prin faptele acestuia, astfel incat mentinerea masurilor asiguratorii nu se impune, iar confiscarea speciala a sumei mentionate este lipsita de fundament.

Impotriva acestei hotarari, a declarat apel Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj care a solicitat admiterea apelului, desfiintarea hotararii atacate si pronuntarea unei hotarari de condamnare a inculpatului Anghel Cristian pentru comiterea infractiunii prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.248 C.penal si art.2481 C.penal, la pedeapsa inchisorii in limitele prevazute de lege, iar in temeiul art.19 din Legea nr.78/2000 confiscarea de la inculpat a sumei de 544.500 euro.

In motivarea apelului, Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj a criticat hotararea instantei de fond considerand ca aceasta nu a realizat o corecta apreciere a probelor administrate.

In primul rand, hotararea a fost criticata intrucat Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj a apreciat ca in cauza a fost probat prin declaratia martorilor audiati (R.I., M.I.) inculpatul a refuzat intr-o maniera categorica si neechivoca achizitionarea imobilului de la S.C. C. S.A. Baia Mare.

De asemenea, hotararea Judecatoriei Baia Mare a fost criticata pentru faptul ca instanta de fond a omis sa analizeze un alt aspect extrem de important in verificarea acuzatiilor aduse inculpatului si anume, provenienta banilor prin care C.L. a achitat pretul imobilului.

In continuare, in motivarea apelului s-a aratat ca intrucat numitul C.L. a obtinut banii din imprumuturi de la persoane fizice stabilind termene de restituire foarte mici, acesta „avea cunostinta dintr-o sursa sigura cum era Primaria Baia Mare ca, in termen de o luna, va vinde un bloc intreg in stare dezastruoasa, astfel incat sa poata restitui imprumuturile”.
De asemenea, in sustinerea apelului declarat, s-a precizat ca probele demonstreaza pe de alta parte ca, in ciuda faptului ca primarul Anghel Cristian a refuzat in mod constant sa achizitioneze blocul la un pret mic, iar la scurt timp dupa ce C.L. a devenit proprietar „inculpatul a cumparat la un pret de peste trei ori mai mare acelasi bun a carui achizitionare o refuzase”, in aceasta maniera apreciindu-se ca s-a ajuns la situatia in care Primaria Baia Mare a cumparat in conditii net defavorabile blocul de pe str. (…) din Baia Mare.

Avand in vedere aceste considerente, s-a apreciat ca vinovatia inculpatului Anghel Cristian este dovedita, probele administrate relevand faptul ca in calitate de primar al Municipiului Baia Mare, in perioada 2004-iulie 2006 a refuzat sa demareze procedurile legale pentru a cumpara un imobil la pretul de 150.000 euro, dupa care, a determinat prin proiectele de hotarari ale consiliului local promovate, achizitionarea imobilului la pretul de 544.500 euro, pagubind astfel bugetul unitatii administrativ-teritoriale cu suma de 394.500 euro, corespunzatoare avantajului patrimonial obtinut de altul, respectiv C.L.. Urmare acestei conduite, in loc sa cumpere blocul cu 150.000 euro, inculpatul l-a cumparat cu 544.500 euro, diferenta reprezentand prejudiciul cauzat.

Procedand la judecarea apelului prin prisma motivelor invocate, dar si din oficiu, tribunalul a retinut urmatoarele:
Instanta de fond a retinut in baza probelor administrate o stare de fapt corecta in raport de care a apreciat ca in cauza nu poate fi antrenata raspunderea penala a inculpatului Anghel Cristian pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, prevazuta de art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.248, 2481 C.penal, intrucat o asemenea fapta nu exista.

Fara a relua motivele expuse pe larg de catre Judecatoria Baia Mare, in considerentele sentintei atacate si care au stat la baza pronuntarii solutiei de achitare, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie –Sectia de combatere a infractiunilor conexe, infractiuni de coruptie, inculpatul Anghel Cristian a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii prev. de art.132 din Legea nr.78/2000, rap. la art.248 – 2481 din C.penal, retinandu-se ca in calitate de primar al Municipiului Baia Mare, in perioada 2004 – iulie 2006 a refuzat sa demareze procedurile legale pentru a cumpara un imobil la pretul de 150.000 euro, dupa care, cu incalcarea legii a determinat prin proiectele de hotarari ale Consiliului Local promovate, achizitionarea imobilului la pretul de 544.500 euro, pagubind astfel bugetul unitatii administrativ-teritoriale cu suma de 394.500 euro, corespunzatoare avantajului patrimonial obtinut de numitul C.L..

Tribunalul a analizat acuzatia adusa inculpatului pornind in primul rand de la definitia data de legiuitor infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice.
Astfel, potrivit art.248 C.penal, abuzul in serviciu contra intereselor publice consta in fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta nu indeplineste un act, ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat, ori al unei alte unitati din cele la care se refera art.145 sau o paguba patrimoniului acesteia.

Asadar, din analiza textului rezulta ca subiectul activ nemijlocit al infractiunii este calificat, respectiv trebuie sa aiba calitatea de functionar public, din aceasta perspectiva privind cauza dedusa judecatii conditia este indeplinita.

Tot din definitia legala a infractiunii se poate observa ca elementul material consta dintr-o inactiune sau o actiune, respectiv neindeplinirea unui act sau indeplinirea actului in mod defectuos.

Termenul de „act” este inteles in sensul de operatie care trebuie efectuata de un functionar conform atributiilor sale de serviciu, actul respectiv cazand in sarcina functionarului potrivit normelor care reglementeaza activitatea acestuia.

In raport de precizarile de mai sus, sustinerile acuzarii atat in fata instantei de fond, cat si in apel, in sensul ca inculpatul Anghel Cristian, in calitatea sa de primar „a omis in mod repetat exercitiul atributiilor sale de serviciu, nepromovand proiect de HCL pentru cumpararea imobilului” situat in Baia Mare, str. (…), pentru ca ulterior prin „incalcarea atributiilor specifice primarului prin promovarea HCL 293/2006 si semnarea contractului in locul SPAPLU si Directiei Economice”, nu sunt fondate, mai mult chiar nici nu isi gasesc suport legal.

Potrivit Legii nr.215/2001 privind administratia publica locala, primarul reprezinta autoritatea executiva, unipersonala, reprezentativa si eligibila, pe cand consiliul local reprezinta autoritatea deliberativa si colegiala a administratiei publice locale, competenta organelor administratiei publice locale fiind stabilita de Constitutie si legile in vigoare, fiind stabilite totodata si prerogativele legale, aptitudinile legale sau drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru realizarea unei activitati determinate.

Astfel, tribunalul a retinut ca in raport de dispozitiile art.63–66 din Legea nr.215/2001, inculpatul Anghel Cristian, in calitatea sa de primar al Municipiului Baia Mare, nu avea printre atributii obligatia a initia proceduri in sensul cumpararii unui bun, mai mult chiar aceasta competenta fiind prevazuta in mod expres in sarcina consiliilor locale.
Potrivit art.123 din Legea nr.215/2001, „consiliile locale si consiliile judetene… hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat de interes local sau judetean in conditiile legii”.

Or, in raport de dispozitiile enuntate, „actul”, respectiv achizitionarea imobilului nu intra in atributiile primarului, ci ale consiliului local, situatie in care sustinerile Directiei Nationale Anticoruptie nu au suport legal in ceea ce priveste prima actiune imputata inculpatului, respectiv refuzul acestuia de a demara procedurile legale pentru achizitionarea imobilului.
Asa cum am aratat, competenta decizionala exclusiva in ceea ce priveste achizitionarea de imobile in numele unitatii administrativ – teritoriale revine Consiliului Local.

Din probele administrate in dosar a reiesit faptul ca inculpatul si-a insusit decizia de a propune Consiliului Local cumpararea imobilului situat pe (….), in contextul in care au avut loc proteste sociale grave ale locatarilor.

Fara a face o analiza a deficientelor si neregularitatilor de ordin juridic, in ceea ce priveste procedura de achizitionare a imobilului, tribunalul apreciaza ca in cauza Directia Nationala Anticoruptie nu a reusit sa faca dovada prin probele administrate, ca in cauza a existat o intelegere frauduloasa intre inculpatul Anghel Cristian si numitul C.L. care sa vizeze vanzarea-cumpararea blocului din (…) si prin aceasta sa fi cauzat o paguba patrimoniului unitatii administrativ – teritoriale.

In consecinta, tribunalul a apreciat ca atat sustinerile din rechizitoriu, cat si din motivele de apel formulate, Directia Nationala Anticoruptie a ramas la stadiul de supozitii fara a fi dovedite, astfel incat prezumtia absoluta a nevinovatiei inculpatului nu a fost inlaturata.
In aceeasi ordine de idei, tribunalul nu a impartasit nici critica adusa hotararii instantei de fond, in sensul ca aceasta „ar fi omis sa analizeze un alt aspect extrem de important in verificarea acuzatiilor aduse inculpatului si anume, provenienta banilor prin care C.L. a achitat pretul imobilului”.

S-a apreciat ca in cauza, intrucat organul de urmarire penala nu a facut dovada prin probe a existentei unei legaturi frauduloase intre inculpatul Anghel Cristian si numitul C.L., verificarea provenientei banilor necesari pentru achizitia imobilului respectiv de catre martorul C.L., excede oricum obiectului infractiunii deduse judecatii, ori potrivit art. 317 C.pr.penala judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal si la fapta si persoana la care se refera extinderea.

In ceea ce priveste producerea unui prejudiciu bugetului unitatii administrativ – teritoriale in cuantum de 394.500 euro dupa cum se sustine prin rechizitoriu datorita refuzului constant al inculpatului de a achizitiona blocul la un pret mic, iar la scurt timp dupa ce C.L. a devenit proprietar, „inculpatul a cumparat la un pret de peste trei ori mai mare acelasi bun a carui achizitionare o refuzase, tribunalul a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste urmarea imediata din continutul laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, trebuie subliniat faptul ca aceasta este explicit prevazuta de lege si se poate caracteriza prin doua rezultate alternative, respectiv cauzarea unei tulburari insemnate bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat, ori al unei unitati din cele la care se refera art. 145, sau o paguba patrimoniului acesteia.
Trebuie remarcat ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice exista numai atunci cand paguba este efectiva si concreta.

Or, in cauza asa cum se poate observa, procurorul se raporteaza la un prejudiciu eventual si nicidecum un prejudiciu cert si efectiv.

Astfel, prejudiciul eventual fiind lipsit de certitudine nu poate avea semnificatia necesara pentru a duce la calificarea faptei ca infractiune.

Tribunalul nu si-a insusit punctul de vedere exprimat de Directia Nationala Anticoruptie, in sensul ca prejudiciul ar consta in diferenta dintre suma de achizitie a imobilului situat in Baia Mare, str. Horea, nr. 46 A, de catre numitul C.L. si pretul cu care acesta a revandut ulterior acelasi imobil Municipiului Baia Mare.

O astfel de interpretare ar ignora principiul libertatii contractuale cu tot ce implica acesta, inclusiv negocierea si stabilirea pretului.

Rationamentul Directiei Nationale Anticoruptie are in vedere un fapt eventual, nimic neputand garanta ca si in eventualitatea in care Consiliul Local ar fi apreciat asupra oportunitatii achizitiei direct de la proprietarul initial S.C C. S.A. (in situatia in care exista o oferta de vanzare adresata Consiliului Local Baia Mare) clauzele contractuale, inclusiv pretul erau identice cu cele stabilite in contractul incheiat intre S.C. C. S.A. si numitul C.L..
Trebuie insa analizat inclusiv acest aspect, avand in vedere un alt element esential si anume ca, nici o atributie de serviciu a primarului nu prevedea o competenta decizionala a acestuia in ceea ce priveste achizitia de bunuri, aceasta competenta revenind exclusiv consiliului local.

Eventualele neregularitati aparute in procesul de achizitie a imobilului situat in Baia Mare, (…..), nu pot fi analizate de catre instanta penala in cadrul prezentului proces penal, excedand faptei deduse judecatii.

Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs in termen legal Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj solicitand admiterea acestuia, casarea in intregime a sentintei nr.1598/2008 a Judecatoriei Baia Mare si a deciziei nr.124/2009 a Tribunalului Maramures, cu consecinta rejudecarii cauzei si condamnarii inculpatului Anghel Cristian pentru comiterea infractiunii de coruptie de abuz in serviciu in forma calificata prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.248 C.penal si art.2481 C.penal.

In motivarea recursului, s-a aratat ca hotararile instantelor de fond si apel sunt nelegale si se bazeaza pe o gresita interpretare a probelor administrate in cauza, retinand gresit ca primarul nu ar fi avut atributii in sensul achizitionari imobilului si ca prejudiciul ar fi unul eventual si nu unul concret.

Raportat la prevederile art.68 alin 1 lit.b, c si d, alin.3 lit.b alin.4 lit.a, alin.5 lit.c din Legea nr.215/2001, ale art.38 alin.6 lit.a pct.1, pct.17, art.66 alin.3,4 si 5 din acelasi act normativ considera ca inculpatul in calitatea de primar avea obligatii clare pe care le-a incalcat constant si intentionat, iar in raport cu Consiliul Local si-a incalcat atributia privind corecta informare a acestuia, dezinformand membrii acestuia pe tot parcursul negocierilor si a luarii deciziei de cumparare a imobilului, neinformandu-i despre intentia anterioara a S.C. C. S.A. de a vinde la pret de inventar sau chiar de a ceda acel imobil gratuit, avand atributii de a lua masuri pentru protectia unor grupuri aflate in nevoie sociala si legate de domeniul locuintelor sociale.

Incalcand prevederile art.68 alin.1 lit.b,c d, alin3 lit.b, alin.4 lit.c din Legea 215/2001, art.66 alin.3,4 si 5 din acelasi act normativ, inculpatul nu a informat membrii Comisiei de negociere cu C.L. despre oferta C., nu a dispus efectuarea de catre compartimentele de specialitate a unor verificari privind proprietatea imobilului, starea lui, pretul de piata, desi cunostea ca negociaza cu un neproprietar si ca adevaratul proprietar ar vinde la un pret mai mic, acest ultim aspect reiesind din declaratia martorului S.O. – viceprimar al municipiului Baia Mare, data in faza de cercetare judecatoreasca (…).

Faptul ca din anul 2004 pana in anul 2006 inculpatul, in mod constant a refuzat sa puna in discutia Consiliului Local achizitionarea imobilului si reabilitarea lui, desi a avut oferte verbale si scrise de la S.C. „C.” S.A. denota o intentie directa a inculpatul in incalcarea atributiei de serviciu mentionata, astfel ca, sustine recurentul, ne aflam in situatia nerespectarii unei obligatii stabilite de lege iar nu lipsa „unor abilitati de negociere”, asa cum au retinut instantele de fond si de apel.

Desi timp de doi ani a refuzat in mod constant, cel putin sa discute cu reprezentantii S.C. C. S.A. „negocierile” cu A.F. C.L., persoana care nu era proprietar al imobilului, s-au terminat in 6 zile.

Pe langa aceste aspecte, inculpatul nu a initiat o hotarare de cumparare a imobilului care sa fie insotita de o documentatie completa si a initiat o hotarare „prin care se propune insusirea de catre Consiliul Local al procesului verbal de negociere a pretului si aprobarea pretului de achizitie a imobilului situat pe strada (…) cu functiunea actuala de camin de nefamilisti”. Acest proiect, initiat de inculpat nu a fost insotit de un raport al compartimentelor specializate din subordinea primarului si nici de actele de proprietate ale imobilului. Nici cu ocazia dezbaterii acestui proiect de H.C.L., membrii Consiliului Local nu au fost informati cu privire la oferta S.C. C. S.A. si nici cu privire la proprietatea imobilului.

In consecinta, a fost adoptata Hotararea Consiliului Local nr. 293/27.06.2006 prin care este insusit proiectul initiat de inculpat in forma propusa de catre acesta. (…).
Inculpatul, conform art.68 alin.4 lit.a din Legea nr.215/2001 este ordonator principal de credite. In aceasta calitate, este obligat sa se supuna principiului transparentei si eficientei cheltuirii banilor publici, principiu care sta la baza intregii legislatii nationale si comunitare in domeniul achizitiilor publice.

Pentru punerea in aplicare a acestui principiu, inculpatul era de asemenea obligat sa solicite o oferta din partea adevaratului proprietar al imobilului, respectiv de la S.C. C. S.A. Inculpatul, dimpotriva, nu numai ca nu a solicitat o asemenea oferta, ci a ascuns chiar oferta facuta de aceasta societate in scris si verbal prin reprezentantii sai legali. Oferta adevaratului proprietar era chiar foarte clara, respectiv achizitionarea imobilului la pret de inventar, iar ulterior dupa incheierea antecontractului cu A.F. C.L., cel putin 150.000 euro. In conditiile acestea, cand exista doua oferte pentru acelasi bun, iar ordonatorul principal de credite o alege pe cea mai costisitoare, prejudiciul nu mai este unul , ci este un prejudiciu cert, determinat si determinabil. De altfel, acest prejudiciu este stabilit cu exactitate chiar de raportul de constatare tehnico -stiintifica, existent la dosarul cauzei, mijloc de proba, de care instantele de fond nu au tinut cont si nu au facut trimitere nici la urmatoarele mijloace de proba: a). declaratiile martorilor M.I., S.S.F., R.I., S.O.). adresa S.C. „C.” S.A. nr.3508/02.03.2005.

Din coroborarea tuturor acestor mijloace de proba reiese cu certitudine existenta unei oferte, facuta in mod constant, de catre proprietarii imobilului, de vanzare a imobilului la un pret de inventar si in scopul protejarii grupului de persoane aflate in nevoi sociale, oferta refuzata constant de inculpat in calitate de ordonator principal de credite.

S-a apreciat ca dintr-o analiza corecta, obiectiva si coerenta a tuturor mijloacelor de proba administrate atat in faza de urmarire penala cat si in cea de cercetare judecatoreasca, rezulta faptul ca inculpatul Anghel Cristian, in calitate de primar al municipiului Baia Mare, in perioada 2004-2006, prin incalcarea atributiilor de serviciu, a refuzat sa demareze procedurile legale pentru a cumpara un imobil destinat refacerii unor locuinte sociale la pretul de 150.000 euro, dupa care, tot cu incalcarea atributiilor legale a initiat proiecte de Hotarari ale Consiliului Local pentru achizitionarea aceluiasi imobil la pretul de 544.500 euro, si prin aceste fapte a cauzat un prejudiciu bugetului unitatii administrative-teritoriale in valoare de 394.500 euro.

Luand in considerare motivele de fapt si de drept expuse in temeiul art.38515 pct.2 lit.d rap. la art.3859 alin.1 pct.18 C.pr.penala s-a solicitat admiterea recursului, casarea in intregime a sentintei penale nr. 1598/16.08.2008 a Judecatoriei Baia Mare si a deciziei nr. 124/A/25.06.2009 a Tribunalului Maramures(…) si rejudecand cauza sa se dispuna condamnarea inculpatului Cristian Anghel pentru savarsirea infractiunilor de coruptie de abuz in serviciu in forma calificata prevazuta de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.248, 2481 C.penal.

Verificand hotararea atacata, pe baza actelor si lucrarilor din dosarul cauzei, conform art.38514 C.pr.penala, Curtea constata ca recursul este fondat si il va admite, pentru considerentele care vor fi expuse in continuare.
Astfel, se constata ca instanta de fond si cea de apel au dat o gresita apreciere probelor administrate in cauza.

In sedinta publica din data de 10 martie 2010, Curtea a adus la cunostinta inculpatului Anghel Cristian imprejurarea ca, procedura in fata instantei de recurs este una completa, care urmeaza aceleasi reguli ca o procedura de fond, Curtea fiind pusa in situatia de a cunoaste atat faptele cauzei cat si situatia de drept, jurisdictia de recurs putand decide, fie de a confirma achitarea inculpatului, fie de a-l declara vinovat, facand o apreciere completa a problemei vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului, administrand, dupa caz, noi probe.
Inculpatul a declarat ca a inteles motivul pentru care s-a formulat recurs de catre parchet si ca s-a solicitat condamnarea sa si a precizat ca nu are alte probe de solicitat.
Ca urmare, Curtea va examina cauza in fapt si in drept, pe baza probelor care au fost administrate.

Astfel, un prim aspect care se remarca este acela ca, desi fapta de achizitie a imobilului situat in Baia Mare, strada (…) nu este contestata nici de catre inculpat, instanta de fond si-a intemeiat in mod gresit solutia pe prevederile art.10 lit.a C.pr.penala, respectiv fapta nu exista, solutie mentinuta gresit de tribunal.

Odata stabilita existenta faptei, urmeaza a analiza daca aceasta s-a savarsit prin incalcarea cu stiinta a atributiilor de serviciu, ori prin indeplinirea defectuoasa a acestora de catre inculpatul Anghel Cristian, daca prin aceasta s-a cauzat o paguba institutiei si daca s-a creat un avantaj patrimonial ori nepatrimonial pentru sine sau pentru altul.

Analizand probele administrate in cauza, Curtea constata ca sunt intrunite toate elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.248, 2481 C.penal.

Astfel, potrivit prevederilor art.63 alin.1 lit.c din Legea nr.215/2001 primarul are atributii referitoare la bugetul local, iar in exercitarea acestei atributii, indeplineste functia de ordonator principal de credite, astfel cum dispune art.63 alin.4 lit.c din acelasi act normativ.
Art.63 alin.1 lit.b din Legea nr.215/2001 prevede ca primarul are atributii referitoare la relatia cu consiliul local si in exercitarea acestora prezinta, la solicitarea consiliului local, rapoarte si informari (art.63 alin.3 lit.b din Legea nr.215/2001).

Art.63 alin.1 lit.d din Legea nr.215/2001 prevede ca primarul are atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor si in exercitarea acestora ia masuri pentru organizarea executarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art.36 alin.6 lit.a-d (art.63 alin.5 lit.c din Legea nr.215/2001).

Art.36 alin.6 lit.a pct.17 din Legea nr.215/2001 prevede ca atributie a consiliului local asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind locuintele sociale si celelalte unitati locative aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale sau in administrarea sa.

Art.61 din acelasi act normativ prevede la alin.3 ca, pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta sa [. . .] primarul beneficiaza de un aparat de specialitate pe care il conduce, la alin.4 se arata ca aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale in conditiile legii, iar la alin.5 se prevede ca primarul conduce serviciile publice locale.

Art.44 alin.1 din Legea nr.215/2001 prevede ca proiectele de hotarari inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat in termen de 30 de zile de la inregistrarea proiectului, precum si de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor prevazute la art.39 alin.2 si 4.
Art.39 alin.2 si 4 din actul normativ mentionat se refera la existenta unui caz de forta majora si de maxima urgenta cand pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orasului sau municipiului sau in alte situatii stabilite de regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de indata.

Art.6 alin.2 din Legea nr.215/2001 prevede ca in relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Art.21 din Legea nr.215/2001 prevede ca unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.
In raporturile juridice unitatile administrativ teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.

Din coroborarea acestor prevederi legale reiese ca inculpatul Anghel Cristian, in calitate de primar al municipiului Baia Mare, avea atributii clare in ceea ce priveste cumpararea de bunuri imobile, in mod special in ce priveste propunerea de achizitie si platile pentru achizitiile mentionate, acesta fiind cel care, in calitate de ordonator principal de credite, efectueaza plata.

Inculpatul Anghel Cristian a fost de acord sa dea o declaratie in fata instantei de recurs, declaratie in care a aratat ca atributiile privind propunerea catre Consiliul Local a achizitiei de imobile erau delegate viceprimarului, astfel ca apreciaza ca acesta trebuia sa prezinte situatia imobilului si din acest motiv nu a facut alte verificari.

Aceasta sustinere este contrazisa de actele de la dosar, nefiind depus niciun act prin care aceste atributii sa fi fost delegate viceprimarului, existand doar dispozitia nr.3504 din 21 iulie 2004 (….) in care la art.2 lit.k este delegata viceprimarului S.O. atributia de a propune primarului promovarea unor hotarari de consiliu local in domeniile pe care le coordoneaza.
Ori, se observa ca este delegata atributia de a face propuneri catre primar, nu catre consiliul local, iar odata facuta propunerea si insusita de primar, acesta este cel raspunzator de solicitarea tuturor documentelor necesare pentru fundamentarea propunerii.
Mai mult decat atat, in cazul concret inculpatul, in calitate de primar si in exercitarea atributiilor prevazute de lege, este cel care a propus Consiliului adoptarea unei hotararii privind achizitia imobilului din strada (….), mentiune care apare in preambulul Hotararii nr.293 din 27.06.2006, in care se arata ”examinand proiectul de hotarare initiat de primarul Municipiului Baia Mare”.

De asemenea, se constata ca imobilul a fost achizitionat de Municipiul Baia Mare, prin primar.

Ori, cata vreme intre consiliul local si primar nu exista raporturi de subordonare, nu se poate sustine ca primarul este un simplu executant al hotararilor consiliului local si ca, in situatia in care consiliul local ar adopta o hotarare privind cheltuirea intregului buget pentru achizitia de chibrituri, primarul ar avea obligatia sa puna in executare o astfel de hotarare.
In cazul concret, se constata ca din probele administrate in cauza a rezultat cu certitudine ca la momentul cand S.C. C. S.A. si-a manifestat intentia de a vinde imobilul situat in Baia Mare, (…), aceasta intentie a fost adusa la cunostinta inculpatului.

Aceste aspecte reies din declaratiile martorilor R.I. si M.I., precum si ale martorei V.I.G..
Intrebat fiind in sedinta publica din data de 10 martie 2010, inculpatul Anghel Cristian a declarat ca nu se afla in relatii de dusmanie cu vreo persoana de la S.C. C. S.A.
In aceasta situatie, sustinerea instantelor inferioare ca nu s-a demonstrat faptul ca inculpatul a cunoscut oferta S.C. C. S.A., ignorandu-se declaratiile martorilor M.I., S.S.H., R.I., A.R.C., V.I.G., nu poate fi primita, nefiind demonstrata lipsa de credibilitate a acestora.
Martorul M.I. a declarat ca S.C. C. S.A. era dispusa sa vanda Primariei Baia Mare imobilul (…), cu preferinta, din cauza problemelor sociale care s-ar fi putut ivi in cazul in care, imobilul era vandut unui particular si ca s-a transmis prin fax in anul 2005 o adresa prin care solicitau Primariei sa comunice daca sunt interesati sa cumpere blocul de pe strada (….), dar nu au primit nici un raspuns.

Martorul R.I. a declarat ca a avut o discutie cu inculpatul in cursul anului 2004, in care i-a comunicat acestuia intentia de a vinde blocul mentionat, inculpatul raspunzand ca nu il interesa in acea perioada.

Martorii S.S.H. si A.R.C. confirma trimiterea ofertei catre Primaria Baia Mare, iar martora V.I.G., secretara la S.C. C. S.A. a declarat ca a expediat prin fax adresa cuprinzand oferta S.C. C. S.A. de vanzare a blocului de pe strada (….) catre Primaria Baia Mare si intrucat nu avea numarul de fax al Primariei, a sunat la secretariatul acesteia si astfel l-a obtinut, dupa care a expediat faxul, receptionand confirmarea de primire a acestuia.
Relevante sunt declaratiile martorului M.I. si in privinta starii imobilului, care se afla intr- o stare deplorabila, pentru reabilitare necesitand o investitie de aproximativ 400.000-500.000 euro, imobilul nefiind racordat la reteaua de apa si curent.

De asemenea, acest martor a precizat ca in luna aprilie 2006 a discutat cu viceprimarul S.O., i-a spus ca se afla in negocieri avansate cu C.L., inclusiv pretul convenit cu acesta, comunicandu-i si faptul ca, daca Primaria este interesata sa cumpere imobilul, opresc negocierile si vand Primariei, viceprimarul spunandu-i ca o asemenea hotarare trebuie discutata in Consiliul Local.

Martorul S.O. a declarat ca i-a comunicat aspectele spuse de martorul M.I. inculpatului Anghel Cristian, inclusiv pretul de 150.000 euro.

De asemenea, din procesul verbal al sedintei Consiliului Local Baia Mare din data de 26.05.2006 rezulta ca, in cadrul sedintei martorul S.O. le-a comunicat consilierilor locali disponibilitatea S.C. C. S.A. de a vinde imobilul la un pret de 150.000 Euro. Acelasi martor a sustinut insa, in cadrul sedintei mentionate, ca blocul a fost vandut deja martorului C.L. si ca acesta a devenit proprietar, astfel incat nu mai era posibila cumpararea la pretul mentionat (….), fara insa a prezenta documentele din care rezulta calitatea de proprietar a martorului C.L..

Inculpatul Anghel Cristian a declarat in fata instantei ca a decis achizitionarea imobilului dupa ce locatarii au protestat in fata primariei si ca a aflat de la aceste persoane ca imobilul a apartinut S.C. C. S.A., dar ca a fost cumparat de o alta persoana care ii ameninta cu evacuarea. Desi a discutat cu persoanele care protestau, inculpatul a confirmat in fata instantei ca nu le-a intrebat pe acestea daca detineau vreun titlu locativ (contract de inchiriere).

Nu poate fi primita sustinerea inculpatului ca datorita protestelor locatarilor a apreciat ca exista o situatie de urgenta si a decis achizitionarea imobilului, cata vreme nu a facut minime verificari cu privire la situatia de urgenta invocata, pentru a se stabili daca este sau nu o situatie care reclama urgenta.

Protestul locatarilor se putea rezolva extrem de simplu, prin verificarea situatiei juridice a acestora, iar daca respectivele persoane detineau contracte legale de inchiriere, urma a se explica acestora faptul ca pe durata valabilitatii contractelor, noul proprietar nu putea cere evacuarea lor.

In acest sens, art.1441 Cod civil prevede ca daca locatorul vinde lucrul inchiriat, cumparatorul este dator sa respecte locatiunea ( inchirierea) facuta inainte de vanzare, afara numai cand desfiintarea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune.
Cu toate ca a invocat in apararea sa faptul ca locatarii au protestat deoarece exista pericolul sa fie evacuati, inculpatul nu a depus la dosarul cauzei nici un document din care sa rezulte pericolul real ca acestia sa fie evacuati.
Dupa cum s-a aratat anterior, C.L. nu era proprietarul imobilului, astfel ca nu putea cere evacuarea, iar in privinta locatarilor nu s-a depus nici un contrat din care sa rezulte ca perioada inchirierii urma sa expire pentru acestia in cursul lunii aprilie 2006, cand au protestat.

Admitand chiar faptul ca inculpatul Anghel Cristian nu avea cunostintele juridice necesare, pentru clarificarea situatiei putea si trebuia sa apeleze la serviciul juridic din cadrul Primariei.
In continuare, se observa ca acest protest a avut loc in preajma sarbatorilor de Paste din anul 2006 (23 aprilie 2006) si ca procesul-verbal de negociere a pretului de achizitie este datat 26.06.2006 – (…), perioada suficienta pentru ca inculpatul sa fi putut face demersuri pentru a afla cine este proprietarul imobilului si daca protestatarii detin acte legale de inchiriere.

Nu revine primarului sarcina de a asigura locuinte persoanelor, care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a li se repartiza o locuinta sociala.
Conform art.2 lit.c din Legea locuintei nr.114/1996, o locuinta sociala este locuinta care „se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.”

In situatia in care protestatarii locuiau in imobilul de pe strada(…) , fara a detine vreun titlu locativ, nu era sarcina primarului sa le asigure sederea in continuare in imobil, al avand datoria fata de comunitatea care l-a ales sa asigure respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, dar cu respectarea Constitutiei si a legilor tarii, astfel cum prevede si art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001.

A asigura in mod gratuit locuinte unor persoane care nu sunt indreptatite la aceasta, neavand un loc de munca stabil in Baia Mare, ar fi echivalat cu mentinerea unei potentiale surse de infractionalitate in localitate, ori primarul unei localitatii nu trebuie sa actioneze pentru a incuraja ilegalitatea.

Curtea observa ca apararea nu a depus la dosar acte, din care sa rezulte situatia de urgenta reclamata, simplele proteste la care au facut referire martorii, nefiind suficiente pentru a formula o astfel de convingere.

Chiar daca nu ar fi avut cunostinta anterior lunii aprilie 2006 despre intentia S.C. C. S.A. de a vinde Primariei la un pret acceptabil imobilul, inculpatul avea datoria de a se informa in momentul cand a decis ca trebuie rezolvata problema locatarilor din imobilul de pe strada (…), cine este proprietarul si in ce conditii vinde acesta. Mai mult decat atat, prin intermediul martorului S.O., viceprimar, a aflat in luna aprilie 2006 despre intentia S.C. C. S.A. de a opri negocierile cu C.L. si a vinde Primariei imobilul la un pret rezonabil.
In plus, se observa ca in antecontractul de vanzare-cumparare incheiat la data de 5.04.2006 intre S.C. C. S.A. si C.L. – (…)- se mentioneaza la punctul 2.3 ca, la data semnarii acestui act, promitentului cumparator i se transmite doar posesia, iar proprietatea se va transmite prin act autentic, in momentul achitarii integrale a pretului.

Asadar, pana la data de 26.07.2007 cand s-a autentificat la notarul public C.C.R. sub nr.(…) contractul de vanzare-cumparare, C.L. nu a dobandit calitatea de proprietar.
Desi potrivit prevederilor art.1294 alin.1 Cod civil vanzarea-cumpararea este un act juridic consensual, partile sunt libere sa subordoneze prin vointa lor valabilitatea contractului de incheierea acestuia in forma autentica, situatie in care indeplinirea acestei formalitatii apare ca si o conditie ad validitatem.

Cata vreme partile au stabilit forma solemna pentru transmiterea dreptului de proprietate, aceasta s-a realizat conform vointei lor, in 26.07.2006.

Prin urmare, sustinerea apararii ca cel putin asupra constructiei C.L. avea un drept de proprietate in luna iunie 2006, cand s-au purtat negocierile, este contrazisa de clauza contractuala, prin care partile au stabilit forma solemna pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra intregului imobil – teren de 651 m.p. si bloc de locuinte P+4 cu suprafata construita de 599 m.p.

Toate aceste aspecte puteau si trebuiau sa fie cunoscute de primar prin solicitarea documentelor de la C.L., verificarea realitatii acestora la Oficiul de Cadastru si Publicitatea Imobiliara Baia Mare si analiza antecontractului detinut de acesta.

Inculpatul Anghel Cristian a declarat in fata Curtii ca, daca ar fi dorit sa achizitioneze un apartament in calitate de persoana fizica, in mod evident s-ar interesa cine este proprietarul, pentru ca, cu acesta ar urma sa negocieze si ar fi interesat si sa vada imobilul respectiv.
Cu toate acestea, in calitate de primar, inculpatul nu a fost la fata locului pentru a vedea imobilul si starea in care se afla si nu a facut si nu a cerut compartimentelor de specialitate, sa efectueze verificari privind proprietarul imobilului.

Ori, calitatea de primar presupune a fi in primul rand un bun gospodar, ceea ce semnifica a avea grija de bunurile comunitatii, cel putin la fel cum ai grija de propriile bunuri.
Este adevarat ca in negocierea si stabilirea pretului in cazul unei achizitii imobiliare, partile se bucura de libertate contractuala, insa in situatia in care una din parti este institutie publica, aceasta trebuie sa tina seama de principiul eficientei si transparentei cheltuirii banului public.
Totodata, Curtea observa ca si pe pietele imobiliare cele mai scumpe din lume, cum este Costa del Sol, in perioada de crestere economica anterioara anului 2008, randamentul unei investitii imobiliare era de 100% dupa trei ani, respectiv dublarea pretului avea loc dupa circa 3 ani de zile.

De asemenea, in Algarve, una dintre destinatiile favorite de vacanta ale Europei, se putea obtine un profit din investitii imobiliare de 25%- 30% intr-un an de zile.
Aceste aspecte sunt retinute cu titlu de exemplu, nefiind probe in dosar si nestand la baza solutiei curtii.

La dosarul cauzei exista si un raport de evaluare extrajudiciar intocmit de expert evaluator G.S. in luna septembrie 2006 la cererea Consiliului Local Baia Mare (…), reiese ca incepand cu anul 2002 s-a observat o crestere a preturilor apartamentelor cu peste 20%, ajungandu-se in anul 2006 la triplarea preturilor fata de anul 2001.

Asadar, pana si in acest raport de evaluare, se arata ca o crestere a pretului imobilelor are loc in timp, ajungandu-se la triplarea pretului acestora in decurs de 5 ani de zile.
In Baia Mare insa, C.P., devenit proprietar in data de 26.07.2006, intabulat in CF in 31.07.2006 –(…), instraineaza la data de 31.07.2006, dupa 5 zile de la data la care a devenit proprietar si in aceeasi zi cu cea in care si-a inscris in cartea funciara dreptul de proprietate, acelasi imobil, fara nicio imbunatatire, cu un pret de peste 3 ori mai mare, insemnand un randament de 363% al investitiei dupa 5 zile.

Un astfel de mod de achizitie de bunuri din publici, nu se afla la adapostul libertatii contractuale, gresit invocata de instantele de fond si apel, ci intra in sfera abuzului de functie.

Asadar, inculpatul Anghel Cristian a cunoscut oferta S.C. C. S.A. in mod cert in luna aprilie 2006, iar pentru existenta infractiunii retinute in sarcina sa, fundamentale raman incalcarea obligatiilor privind o corecta documentare cu privire la proprietarul imobilului, fie direct, fie prin compartimentele de specialitate, situatia locatarilor si in functie de aceasta, oportunitatea achizitiei imobilului, purtarea unor negocieri cu proprietarul pornind de la pretul cu care acesta a achizitionat imobilul si durata de timp scursa de la achizitie.
Nu formeaza obiectul prezentului dosar, motivul pentru care consilierii locali au adoptat propunerea inculpatului de achizitie a imobilului la pretul mentionat, in lipsa oricaror documente.

Inculpatul este cel care, in calitate de reprezentant al Municipiului Baia Mare, a semnat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr(…)din 31.07.2006 de notar public C.S.E..

Incalcarea atributiilor de serviciu de catre inculpat s-a facut cu intentie directa, acesta actionand pentru favorizarea lui C.L., aspect relevat de informarea incorecta a Consiliului Local cu privire la proprietarul imobilului si pretul la care proprietarul vinde, precum si cu privire la situatia locatarilor, aprobarea achizitiei blocului in iunie 2006, de la un neproprietar, in conditiile cunoasterii valorii reale a imobilului, astfel incat, in loc sa-l cumpere la pretul de 150.000 Euro, inculpatul l-a cumparat cu 544.500 Euro, diferenta reprezentand prejudiciul cauzat bugetului unitatii administrativ – teritoriale si totodata, avantajul patrimonial obtinut pentru C.L..

In drept, fapta inculpatului Anghel Cristian, care in calitate de primar al Municipiului Baia Mare si-a indeplinit defectuos atributia de ordonator principal de credite, si-a incalcat atributiile privind corecta informare a Consiliului Local cu privire la proprietarul imobilului situat in Baia Mare, strada(…) si la situatia locatarilor din imobil, negociind in luna iunie 2006 in cunostinta de cauza cu un neproprietar si acceptand plata sumei de 544.500 euro pentru achizitionarea imobilul mentionat, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2018 la data de 31.07 2006, imobil care fusese cumparat de numitul C.L. cu 5 zile inainte, conform contractului autentificat (…) din 26.07.2006 cu suma de 150.000 Euro, cauzand o paguba Municipiului Baia Mare in suma de 394.500 Euro, corespunzatoare avantajului patrimonial obtinut de numitul C.L., intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248-2481 C.penal.

La dozarea pedepsei ce se va aplica inculpatului Anghel Cristian, instanta va tine seama de dispozitiile Legii nr.78/2000, de cele ale partii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei comise, care este unul ridicat, rezultat atat din modalitatea de comitere, cat si din rezultatul produs – prejudicierea bugetului local cu suma de 394.500 euro – , de persoana inculpatului, care se afla la prima confruntare cu legea penala, fiind cunoscut cu o conduita buna in societate pana la varsta de 56 de ani, avuta la data comiterii prezentei fapte, motiv pentru care, va retine in favoarea sa circumstanta atenuanta prev.de art.74 lit.a C.penal.

In raport de aceste criterii, Curtea va aplica inculpatului Anghel Cristian pedeapsa de 2 (doi) ani si 6 ( sase) luni inchisoare, dispunand executarea in regim de detentie a pedepsei, raportat la gradul de pericol social al faptei mai sus mentionat, aplicand totodata si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit.a teza a 2-a si lit.b C.penal pe o perioada de 2 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
Curtea nu a interzis si dreptul prevazut de art. 64 lit.c C.penal, intrucat in cazul concret, functia in exercitarea careia a comis inculpatul infractiunea, este una care implica exercitiul autoritatii de stat, astfel ca practic, interzicerea dreptului prevazut de art.64 lit.b C.penal acopera si ipoteza reglementata de art.64 lit.c C.penal.

In baza art.71 C.pen. se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a 2-a si lit.b C.penal pe durata executarii pedepsei inchisorii.
In privinta laturii civile a cauzei, Curtea retine ca partea vatamata Municipiul Baia Mare prin viceprimar Ludescher Istvan, nu s-a constituit parte civila in cauza.
Curtea constata ca potrivit prevederilor art.221 alin.4 C.pr.penala atunci cand prin savarsirea unei infractiuni s-a produs o paguba uneia dintre unitatile la care se refera art.145 C.penal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.

Asadar, aceasta dispozitie din Codul de procedura penala este una derogatorie de la principiul disponibilitatii partilor, in cazul de fata partea vatamata neputand opta intre a solicita sau nu, repararea pagubei, fiind obligata sa se constituie parte civila in cauza.
Intinderea pagubei se stabileste de instanta, pe baza probelor din dosar, in cazul de fata paguba reprezentand si o conditie de existenta a infractiunii de abuz in serviciu.
Asa cum s-a retinut mai sus, si in raportul de evaluare extrajudiciar intocmit de expert evaluator G.S. in luna septembrie 2006 la cererea Consiliului Local Baia Mare (…), se mentioneaza ca o crestere a pretului imobilelor are loc in timp, ajungandu-se la triplarea acestora in decurs de 5 ani de zile.

In prezenta cauza, inculpatul a achizitionat dupa 5 zile un imobil cu un pret de 3,63 ori mai mare. Diferenta de pret de 394.500 euro achitata de Municipiul Baia Mare prin primar martorului C.L., reprezinta suma cu care a fost prejudiciata partea vatamata Municipiul Baia Mare.

Ca urmare, fata de dispozitiile imperative ale legii privind obligativitatea constituirii ca parte civila, Curtea urmeaza ca in baza art.14, 346 si art.221 alin.4 C.pr.penala, art.998 C.civil sa il oblige pe inculpat sa plateasca echivalentul in lei la data platii al sumei de 394.500 Euro in favoarea partii vatamate Municipiul Baia Mare.

Fiind stabilita obligatia inculpatului de reparare a prejudiciului cauzat, avand in vedere ca in cauza au fost instituite masuri asiguratorii in conformitate cu prevederile art.20 din Legea nr.78/2000, urmeaza ca in baza art.343 alin.3 C.pr.penala sa fie mentinut sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului prin Ordonanta nr.203/P/2006 din 1.08.2007 a DNA, respectiv teren in cota exclusiva, (…) in suprafata de 1493 mp si teren in cota indiviza, (…), in suprafata de 51 mp din 153 mp, situate in (…), (…), casa in constructie de tip demisol, parter si mansarda, formata din sase camere si dependinte, cu suprafata construita de 140,67 mp si cea desfasurata de 281,34 mp, edificata la adresa: (…), teren arabil in suprafata de 2400 mp, situat in localitatea (…), (…), apartament situat (…) in suprafata utila de 78,11 mp, (…), compus din patru camere si dependinte,(…), suma de 15.512,34 euro, (…).

In baza art.191 C.pr.penala va fi obligat inculpatul sa plateasca suma de 15.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.
In baza art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs vor ramane in sarcina acestuia.la

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

In baza art.38515 pct.2 lit.d C.pr.pen., admite recursul declarat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj impotriva deciziei penale nr.124 din data de 25 iunie 2009 a Tribunalului Maramures, pe care o caseaza in intregime impreuna cu sentinta penala nr.1598 din data de 16 iulie 2008 a Judecatoriei Baia Mare.

Rejudecand cauza, in baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.248-2481 C.penal, cu aplicarea art.74 lit.a, art.76 lit.b C.penal condamna pe inculpatul ANGHEL CRISTIAN,( ….), la pedeapsa de:
– 2 (doi) ani si 6 ( sase) luni inchisoare cu executare in regim de detentie si interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a teza a 2-a si lit.b C.penal pe o perioada de 2 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
In baza art.71 C.pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a 2-a si lit.b C.penal pe durata executarii pedepsei inchisorii.
In baza art.14, 346 si art.221 alin.4 C.pr.penala, art.998 C.civil obliga pe inculpat sa plateasca echivalentul in lei la data platii al sumei de 394.500 Euro in favoarea partii vatamate Municipiul Baia Mare.

In baza art.343 alin.3 C.pr.penala mentine sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului prin Ordonanta nr.203/P/2006 din 1.08.2007 a DNA, respectiv teren in cota exclusiva, (…) in suprafata de 1493 mp si teren in cota indiviza, (…), in suprafata de 51 mp din 153 mp, situate in (…), (…), casa in constructie de tip demisol, parter si mansarda, formata din sase camere si dependinte, cu suprafata construita de 140,67 mp si cea desfasurata de 281,34 mp, edificata la adresa: (…), teren arabil in suprafata de 2400 mp, situat in localitatea (…) ,(…) , apartament situat (…) in suprafata utila de 78,11 mp, (…), compus din patru camere si dependinte, (…), suma de 15.512,34 euro, (…).

In baza art.191 C.pr.penala obliga pe inculpat sa plateasca suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.
In baza art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs raman in sarcina acestuia.

Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 martie 2010.

PRESEDINTE JUDECATORI GREFIER
ANA COVRIG LIVIA MANGO IOANA CRISTINA MORAR MARIOARA VARADI